GASTRONOMÍE s.f. Arta de a prepara mâncăruri alese sau însușirea de a le aprecia valoarea. [Gen. -iei. / cf. fr. gastronomie, gr. gastronomia]. substantiv feminin gastronomie
GASTRONOMÍE s. f. arta de a prepara mâncăruri alese sau de a le aprecia. (< fr. gastronomie) substantiv feminin gastronomie
*gastronomíe f. (vgr. gastronomía, d. gaster, pîntece, și nómos, lege). Ĭubirea excesivă de mîncărĭ [!] bune și alese. substantiv feminin gastronomie
gastronomíe s. f., art. gastronomía, g.-d. gastronomíi, art. gastronomíei substantiv feminin gastronomie
gastronomie f. arta de a mânca bine. substantiv feminin gastronomie
GASTRONOMÍE s. f. Arta de a prepara mâncăruri alese sau însușirea de a le aprecia calitatea, gustul. – Din fr. gastronomie. substantiv feminin gastronomie
GASTRONOMÍE s. f. Arta de a găti bucate bune sau de a le aprecia la valoarea lor. Sfîrșii ospățul meu cu mere zvîntate și cu nuci, adică cu fructe... după toate regulele înalte ale celei mai rafinate gastronomii. HOGAȘ, M. N. 163. O plăcintă pîntecoasă cu o ghirlandă de gugoșele... cap d-operă în gastronomie. NEGRUZZI, S. I. 286. substantiv feminin gastronomie
gastronomie substantiv feminin | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | gastronomie | gastronomia |
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular | gastronomii | gastronomiei |
plural | — | — |