galamoz definitie
- Vezi aici mai multe rimegalamoz
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep cuga
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep cugal
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina cuoz
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina cumoz
1) gălămóz și golomóz (Mold. Trans.) și glomóz (Bucov.) n., pl. oaze saŭ urĭ (ceh. hlemýžd, melc [Bern. 1, 303], rudă cu lat. glomus, ghem [Wld.]. Cp. și cu glomotoc, gămălie, chilimoț și gălămoz 2). Gogoloș, mototol (de hîrtie, de bumbac, de mĭez de pîne [!] ș. a.). Chilimoț, boț. Gunoĭ. S. m., pl. jĭ. O plantă graminee sălbatică (dáctylis glomerata). – Și gălămoț, golomăț, golomoț, gomoloț În vest golomoz, boț, bulz: un golomoz de mămăligă (Lung. Univ. 9 Dec. 1929, 3, 1). În Tut. golomoz, în Suc. gilmoază (f., pl. e), gunoĭ, băligar. substantiv masculingălămoz
gălămóz1/golomóz1 (plantă) (reg.) s. m., pl. gălămóji/ golomóji substantiv masculingălămoz
gălămóz2/golomóz2 (obiect) (reg.) s. n., pl. gălămoáze/ golomoáze substantiv masculingălămoz
1) gălămóz și golomóz (Mold. Trans.) și glomóz (Bucov.) n., pl. oaze saŭ urĭ (ceh. hlemýžd, melc [Bern. 1, 303], rudă cu lat. glomus, ghem [Wld.]. Cp. și cu glomotoc, gămălie, chilimoț și gălămoz 2). Gogoloș, mototol (de hîrtie, de bumbac, de mĭez de pîne [!] ș. a.). Chilimoț, boț. Gunoĭ. S. m., pl. jĭ. O plantă graminee sălbatică (dáctylis glomerata). – Și gălămoț, golomăț, golomoț, gomoloț În vest golomoz, boț, bulz: un golomoz de mămăligă (Lung. Univ. 9 Dec. 1929, 3, 1). În Tut. golomoz, în Suc. gilmoază (f., pl. e), gunoĭ, băligar. substantiv neutrugălămoz
2) gălămóz și golomóz (Mold. Trans.) și glomóz (Bucov.) n., pl. oaze saŭ urĭ (ceh. hlomoz, sîrb. glomot, gomot ș. a. V. glămujdesc, hălămujdie, hărmălaĭe, zgomot, gălăgie și cp. cu gălămoz 1). Hălămujdie, hărmălaĭe, învălmășeală, zăhăĭală, dezordine. substantiv neutrugălămoz
gălămoz n. Mold. arababură: ce blestemăție și gălămoz era în casă CR. [Cf. golomoț]. substantiv neutrugălămoz
GĂLĂMÓZ, gălămoaze, s. n. (Reg.) Cocoloș, boț (dintr-un material solid). [Var.: golomóz s. n. ] – Et. nec. substantiv neutrugălămoz
GĂLĂMÓZ, gălămoaze, s. n. (Regional) Boț, cocoloș, bulz. Dima a deșertat lutul pe-un scăuieș și l-a întins gălămoz – sub nasul boierului. GALAN, Z. R. 353. – Variantă: golomóz s. n. substantiv neutrugălămoz
galamoz, galamozuri s. n. anticoncepțional. temporargalamoz