GAIÁC s. m. arbore tropical, rășinos, cu lemnul tare, a cărui rășină se întrebuințează în medicină. (< fr. gaïac, sp. guayaco) substantiv masculingaiac
GAIÁC s.m. Arbore mare rășinos, originar din Antile, a cărui rășină se întrebuințează în medicină. [Pron. ga-iac, var. guaiac s.m. / < fr. gaïac, cf. sp. guayaco]. substantiv masculingaiac
*gaĭác m. (cuv. american indigen). Un arbore din America centrală, cu lemn foarte dur și a căruĭ rășină se întrebuințează în medicină. substantiv masculingaĭac
gaiác v. guaiác substantiv masculingaiac
GAIÁC s. m. v. guaiac. substantiv masculingaiac
GUAIÁC s.m. v. gaiac. substantiv masculinguaiac
!guaiác/gaiác s. m., pl. guaiáci/gaiáci substantiv masculinguaiac
GUAIÁC, guaiaci, s. m. Arbore exotic important pentru lemnul și extractele lui, folosite în medicină (Guaiacum officinale). [Var.: gaiác s. m.] – Din engl. guayaco. substantiv masculinguaiac
gaiac substantiv masculin | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | gaiac | gaiacul |
plural | gaiaci | gaiacii | |
genitiv-dativ | singular | gaiac | gaiacului |
plural | gaiaci | gaiacilor |