GABLÓNZ [-BLONȚ] s. n. obiect de podoabă din metale ieftine, fără valoare. (< Gablonz denumire germ. a localității Jablonec /Cehia/) substantiv neutrugablonz
GABLÓNZ, gablonzuri, s. n. Cristal (1) special cu irizații, folosit la fabricarea unor obiecte de podoabă ieftine; p. ext. obiect de podoabă care are asemenea cristale. [Pr.: gablonț] – Din n. pr. Gablonz. substantiv neutrugablonz
gablonz substantiv neutru | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | gablonz | gablonzul |
plural | gablonzuri | gablonzurile | |
genitiv-dativ | singular | gablonz | gablonzului |
plural | gablonzuri | gablonzurilor |