găurele definitie

găureá și -ícă f., pl. ele, și găurice f., pl. ĭ. Vest. Gaură mică. substantiv feminin găurea

găureá v. găurícă substantiv feminin găurea

GĂUREÁ, -ÍCĂ, găurele, s. f. Diminutiv al lui gaură; găurice. ♦ (La pl.) Fel de broderie pe o pânză din care s-au scos din loc în loc câteva fire. [Pr.: gă-u-] – Gaură + suf. -ea, -ică. substantiv feminin găurea

găurícă/găureá (gă-u-) s. f., g.-d. art. găurélei; pl. găuréle; art. găurélele substantiv feminin găurică

GĂURÉLE s. f. pl. Fel de broderie pe o pînză din care s-au scos cîteva fire pentru a obține un spațiu rărit, pe care apoi se coase; ajur. Cămeșă... La poale cu găurele. MARIAN, S. 26. – Pronunțat: gă-u-. temporar găurele

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului găurele

Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z