fălcáriță f., pl. e (d. falcă). O boală ucigătoare caracterizată pin [!] încleștarea fălcilor (trizm). Cauza acesteĭ boale [!] e un microb care trăĭește pin [!] murdăriile grajdurilor și care pătrunde pin rănĭ. La copiiĭ sugarĭ pătrunde pin rana de la buric cînd ceĭ ce îngrijesc copilu aŭ mîinile murdare. – Se maĭ numește și strîns, ĭar în med. tetanós. substantiv femininfălcariță
FĂLCÁRIȚĂ s. f. (Med.; pop.) Tetanos (la copii). – Falcă + suf. -ariță. substantiv femininfălcariță
FĂLCÁRIȚĂ s. f. Numire populară a tetanosului. substantiv femininfălcariță
fălcariță | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | fălcariță | fălcarița |
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular | fălcarițe | fălcariței |
plural | — | — |