făgărășeán adj. m., s. m., pl. făgărășéni; adj. f. făgărășeánă, pl. făgărășéne adjectivfăgărășean
FĂGĂRĂȘEÁN, -Ă, făgărășeni, -e, s. m., adj. 1. S. m. Persoană originară sau locuitor din municipiul Făgăraș. 2. Adj. Care aparține municipiului Făgăraș sau făgărășenilor (1), referitor la municipiul Făgăraș ori la fagărășeni. – Făgăraș (n. pr.) + suf. -ean. adjectivfăgărășean
făgărășean | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular | făgărășean | făgărășeanul | făgărășeană | făgărășeana |
plural | făgărășeni | făgărășenii | făgărășene | făgărășenele | |
genitiv-dativ | singular | făgărășean | făgărășeanului | făgărășene | făgărășenei |
plural | făgărășeni | făgărășenilor | făgărășene | făgărășenelor |