reduceri si promotii 2018
Definitie fustă - ce inseamna fustă - Dex Online

fustă definitie

fústă (fúste), s. f. – Obiect de îmbrăcăminte femeiască, jupă. – Mr. fustă, fustană, megl. fuscă. Ngr. φοῦστα, de la φουστάνι ‹ it. fustana, și acesta din lat. med. fustaneum „bumbac”. Forma *fusta nu apare în it., dar cf. calabr. fustu „parte de jos la bluze”. Din ngr. provin și alb. fustë și fustan, bg. fusta și fustan, tc. fistan; iar din ngr. φουστανέλλας, rom. fustanelă „îmbrăcăminte tipică a grecilor”, mr. fustanelă (Gáldi 193). Fustan, s. n. (înv., barhet), s-a folosit în sec. XVIII, din tc. (Șeineanu, III, 54). substantiv feminin fustă

fústă s. f., g.-d. art. fústei; pl. fúste substantiv feminin fustă

fústă f., pl. e (turc. fusta, fystan, ngr. fústa, fustáni, bg. fusta, alb. fustă, d. it. fustagno, fr. fûtaigne, sp. fustán, pînză de bumbac, care vine d. mlat. fustáneum, tradus după mgr. xýlina lina, pînzeturĭ de lemn (= de bumbac). Cp. cu undelemn [!] și germ. baumwolle, bumbac). Rochia care se poartă de dedesupt [!], odinioară numaĭ albă, ca și izmenele. Rochie: polca și fusta. Fig. iron. Protecție de fuste (Em.), protecție de emeĭ. V. cotillon, hondroc. substantiv feminin fustă

fustă f. 1. haină femeiască în formă de con trunchiat, purtată pe sub foile rochii; 2. (ironic) femeie: protecție de fuste EM. [Formă scurtată din gr. mod. FUSTÁNI]. substantiv feminin fustă

FÚSTĂ, fuste, s. f. Obiect de îmbrăcăminte femeiască, care acoperă corpul de la talie în jos; jupă. ♦ Fig. (Depr.) Femeie. – Din ngr. fústa. substantiv feminin fustă

FÚSTĂ, fuste, s. f. 1. Obiect de îmbrăcăminte femeiască, care acoperă corpul de la talie în jos. Cutele fustei... par bătute de vînt. SAHIA, N. 49. M-alesei c-o puică dragă Și mi-o port cu fustă albă. TEODORESCU, P. P. 325. 2. Fig. (Depreciativ) Femeie. Era de altfel o favoare deosebită pentru cele două fuste privilegiate ca să fie primite in cercul intim de la Gherase. BART, E. 193. Iar cărările vieții fiind grele și înguste, Ei încearcă să le treacă prin protecție de fuste, Dedicînd broșuri la dame a căror bărbați ei speră C-ajungînd cîndva miniștri le-a deschide carieră. EMINESCU, O. I. 137. substantiv feminin fustă

a se ține de fusta / de poala mamei expr. a fi exagerat atașat de mamă. substantiv feminin aseținedefusta

a umbla după fuste expr. a fi afemeiat. substantiv feminin aumbladupăfuste

a se ține după fuste expr. a fi afemeiat. substantiv feminin aseținedupăfuste

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului fustă

fustă   nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular fustă fusta
plural fuste fustele
genitiv-dativ singular fuste fustei
plural fuste fustelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z