furnizare definitie

FURNIZÁ vb. I. tr. A procura prin vânzare (mărfuri), a aproviziona; a livra. ♦ A da, a oferi o informație, o știre etc. [P.i. -zez. / < fr. fournir]. verb tranzitivfurniza

FURNIZÁ vb. tr. 1. a procura prin vânzare (mărfuri), a aproviziona; a livra. 2. a oferi o informație, o știre etc. (după fr. fournir) verb tranzitivfurniza

furnizá (a ~) vb., ind. prez. 3 furnizeáză verb tranzitivfurniza

furnisà v. a aproviziona: a furnisa o casă cu pâine; 2. a procura: a furnisa cuiva bani; 3. a purta grijă de: a furnisa cheltuelile. [Verb tras din furnisor]. verb tranzitivfurnisà

furnizá (furnizéz, furnizát), vb. – A dota, a înzestra, a aproviziona. Fr. fournir, adaptat la terminația -iza, cf. abrutir › abrutiza, amortir › amortiza, etc. verb tranzitivfurniza

FURNIZÁ, furnizez, vb. I. Tranz. A procura mărfuri prin vânzare sau a pune la dispoziție servicii, contra plată, în baza unei înțelegeri prealabile; a livra. ♦ A da, a oferi o informație, o știre etc. – Din furnizor. Cf. fr. fournir. verb tranzitivfurniza

FURNIZÁ, furnizez, vb. I. Tranz. (Cu privire la mărfuri) A procura prin vînzare în baza unei înțele­geri de mai lungă durată; a livra. Numai o puternică industrie socialistă poate furniza agriculturii mașinile per­fecționate cu ajutorul cărora să se poată cultiva pămîntul pe suprafețe întinse și după cele mai noi cerințe ale agro­tehnicii. LUPTA DE CLASĂ, 1950, nr. 7-8, 86. ♦ (Com­plementul este un abstract) A da, a oferi, a produce. I-a furnizat informații bogate. verb tranzitivfurniza

*furniséz v. tr. (fr. fournir, part fournissant, d. vgerm. frumjan; it. fornire). Procur, aduc, daŭ: a furnisa uneĭ case, uneĭ armate proviziunĭ. – Fals -izez. verb tranzitivfurnisez