FUMAGÍNĂ s.f. Boală a unor arbori de pădure, a viței de vie și a unor pomi fructiferi datorată unei ciuperci și care se manifestă prin apariția unor pete negre, prăfoase pe organele atacate. [< fr. fumagine]. substantiv femininfumagină
FUMAGÍNĂ s. f. boală criptogamică a unor arbori de pădure, a viței de vie și a unor pomi fructiferi, care se manifestă prin apariția unor pete negre, prăfoase pe frunze. (< fr. fumagine) substantiv femininfumagină
fumagínă s. f., g.-d. art. fumagínei; pl. fumagíne substantiv femininfumagină
FUMAGÍNĂ, fumagine, s. f. Boală a unor arbori de pădure, a viței-de-vie și a unor pomi fructiferi provocată de o ciupercă din clasa ascomicetelor și manifestată ca un înveliș negru, prăfos, asemănător cu funinginea, care apare pe părțile atacate. – Din fr. fumagine. substantiv femininfumagină
fumagină | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | fumagină | fumagina |
plural | fumagine | fumaginele | |
genitiv-dativ | singular | fumagine | fumaginei |
plural | fumagine | fumaginelor |