fuituitor definitie

credit rapid online ifn

fuituitór (reg.) (fui-tu-i-) s. n., pl. fuituitoáre substantiv neutrufuituitor

FUITUITÓR, fuituitoare, s. n. Baston de lemn cu care se împing cartușele de exploziv și fuituiala în găurile de mină. [Pr.: -tu-i-.Var.: fultuitór s. n.] – Fuitui (reg. „a îndesa” < magh.) + suf. -tor. substantiv neutrufuituitor

credit rapid online ifn

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluifuituitor

fuituitor  substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular fuituitor fuituitorul
plural fuituitoare fuituitoarele
genitiv-dativ singular fuituitor fuituitorului
plural fuituitoare fuituitoarelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z