reduceri si promotii 2018
Definitie frunzări - ce inseamna frunzări - Dex Online

frunzări definitie

FRUNZÁR, frunzare, s. n. 1. Desiș format din crengile pline de frunze ale unui copac sau ale unor tufe. 2. Umbrar făcut din crengi bogate. 3. Frunze uscate, servind ca așternut sau nutreț pentru vite. [Pl. și: (m.) frunzari] – Frunză + suf. -ar. substantiv masculin frunzar

FRUNZÁR, frunzare, s. n. 1. Desiș format din crengile pline de frunze ale unui copac sau ale unor tufe. La vadul oierilor Se leagănă holdele, Se pîrguie roadele, Șopotesc frunzarele Și rodesc ogoarele. DEȘLIU, N. 31. Colo-ntr-un frunzar Galben în lumină, Stă pe-o creangă de arțar Pasăre străină. TOPÎRCEANU, S. A. 16. 2. Umbrar făcut din crengi bogate. Mă oprii supt un frunzar de păr sălbatic. SADOVEANU, P. S. 242. Fagii și carpenii acopereau cu un lung frunzar poteca noastră. GALACTION, O. I 205. Tot pe mal ședea, Și mînca și bea, Sub verde frunzar De crengi de stejar. ALECSANDRI, P. P. 116. 3. Frunze uscate folosite ca așternut pentru vite, ca nutreț etc. Umbla... pînă cine știe unde, s-aducă vitelor niște frunzar îngălbenit. CAMILAR, TEM. 306. – Pl. și: (s. m.) frunzari (SEVASTOS, N. 47, CREANGĂ, P. 29, ALECSANDRI, T. 60). substantiv masculin frunzar

frunzărí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. frunzărésc, imperf. 3 sg. frunzăreá; conj. prez. 3 să frunzăreáscă verb tranzitiv frunzări

frunzărì v. a răsfoi, a spicui (după fr. feuilleter). verb tranzitiv frunzărì

FRUNZĂRÍ, frunzăresc, vb. IV. Tranz. A întoarce repede foile unei cărți, ale unui dosar etc., cercetându-le în fugă; a citi superficial, a răsfoi; a foileta. – Frunză + suf. -ări. verb tranzitiv frunzări

FRUNZĂRÍ, frunzăresc, vb. IV. Tranz. A întoarce repede foile unei cărți, ale unui dosar etc., cercetîndu-le sumar; a citi superficial, în fugă; a răsfoi. Marin s-a ridicat, a făcut cîțiva pași, și-a adus parcă aminte de ceva, caută în bibliotecă, frunzărește o carte, o pune la loc. BARANGA, I. 186. Dacă din întîmplare i-a căzut în mînă ș-a frunzărit vro dare de seamă critică... o lună întreagă-ți va vorbi despre acest scriitor și de tot ce-a scris el. VLAHUȚĂ, O. A. 194. verb tranzitiv frunzări

frunzărésc v. tr. (d. frunză). Răsfoĭesc, spicuĭesc o carte: frunzărind tomurĭ (Con. 266). Răscolesc și nu prea mănînc: vitele stăteaŭ triste cap la cap, și mîncarea numaĭ o frunzăreaŭ (Sadov. VR. 1911, 3, 341). verb tranzitiv frunzăresc

Sinonime, conjugări si rime ale cuvantului frunzări

frunzări   infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) frunzări frunzărire frunzărit frunzărind singular plural
frunzărind frunzăriți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) frunzăresc (să) frunzăresc frunzăream frunzării frunzărisem
a II-a (tu) frunzărești (să) frunzărești frunzăreai frunzăriși frunzăriseși
a III-a (el, ea) frunzărește (să) frunzăreai frunzărea frunzări frunzărise
plural I (noi) frunzărim (să) frunzărim frunzăream frunzărirăm frunzăriserăm
a II-a (voi) frunzăriți (să) frunzăriți frunzăreați frunzărirăți frunzăriserăți
a III-a (ei, ele) frunzăresc (să) frunzărească frunzăreau frunzări frunzăriseră
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z