fructifica definitie

*fructífic, a -á v. intr. (lat. fructífico, -áre, d. fructus, fruct, și -fic ca în edific). Rodesc, produc fructe. Fig. Aduc folos, dobîndă: aceștĭ banĭ aŭ fructificat. verb tranzitivfructific

FRUCTIFICÁ vb. I. intr. (Despre capital, bani) A aduce venit, a crește prin acumulare de dobânzi. [P.i. fructífic. / cf. fr. fructifier, lat. fructificare]. verb tranzitivfructifica

FRUCTIFICÁ vb. I. intr. 1. a produce fructe, a rodi. 2. (despre capital, bani) a aduce venit, a crește prin acumulare de dobânzi. II. tr. (fig.) a folosi cu profit o situație, o ocazie. (< fr. fructifier, lat. fructificare) verb tranzitivfructifica

fructificá (a ~) vb., ind. prez. 3 fructífică verb tranzitivfructifica

fructificà v. 1. a face fructe; 2. a produce un rezultat moralicește avantajos: bunele exemple fructifică; 3. a produce beneficii materiale: banii bine plasați fructifică. verb tranzitivfructificà

FRUCTIFICÁ, fructífic, vb. I. 1. Intranz. (Despre sume de bani, capitaluri) A aduce venit, a spori prin dobânzile adăugate. 2. Tranz. Fig. A folosi cu profit o valoare, o situație, o ocazie oarecare. – Din fr. fructifier, lat. fructificare. verb tranzitivfructifica

FRUCTIFICÁ, fructífic, vb. I. Intranz. (Despre sume de bani, capitaluri) A aduce venit, a spori prin dobînzile adăugate. Banii depuși la C.E.C. fructifică. verb tranzitivfructifica