FRIÁBIL, -Ă adj. (despre materiale) sfărâmicios; casant. (< fr. friable, lat. friabilis) adjectiv friabil
FRIÁBIL, -Ă adj. Care se poate sfărâma, sparge ușor. [Pron. fri-a-. / cf. fr. friable, lat. friabilis < friare – a sparge]. adjectiv friabil
*friábil, -ă adj. (lat. friabilis, d. friare, a sfărma, a pisa). Fiz. Care se face praf, sfărămicĭos [!]: peatră [!], pămînt friabil. adjectiv friabil
friábil (fri-a-) adj. m., pl. friábili; f. friábilă, pl. friábile adjectiv friabil
friabil a. care lesne se poate face praf: piatră friabilă. adjectiv friabil
FRIÁBIL, -Ă, friabili, -e, adj. (Despre materiale) Care se fărâmițează, se sparge ușor. [Pr.: fri-a-] – Din fr. friable, lat. friabilis. adjectiv friabil
FRIÁBIL, -Ă, friabili, -e, adj. (Franțuzism) Care se fărîmițează, se sparge ușor. V. fragil. – Pronunțat: fri-a-. adjectiv friabil
friabil adjectiv | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular | friabil | friabilul | friabilă | friabila |
plural | friabili | friabilii | friabile | friabilele | |
genitiv-dativ | singular | friabil | friabilului | friabile | friabilei |
plural | friabili | friabililor | friabile | friabilelor |