reduceri si promotii 2018
Definitie frecvent - ce inseamna frecvent - Dex Online

frecvent definitie

FRECVÉNT, -Ă adj. Care se întâmplă adeseori, des, la intervale scurte; obișnuit. [< lat. frequens]. adjectiv frecvent

FRECVÉNT, -Ă adj. care se întâmplă des, la intervale scurte; obișnuit, curent. (< lat. frequens, fr. fréquent) adjectiv frecvent

frecvént (frecvéntă), adj. – Care se întîmplă des. – Var. frecuent. Lat. frecuentem (sec. XIX), cu pronunțarea germ. (var., cu pronunțarea it.). – Der. frecventa (var. frecuenta), vb. (a merge des într-un loc); frecvență (var. frecuență), s. f. (repetarea deasă a unei acțiuni). adjectiv frecvent

*frequént, ortografie latinizată îld. frecŭent. adjectiv frequent

1) *frecŭént, -ă adj. (lat. fréquens, -éntis). Des, care se întîmplă des: vizite frecŭente. Adv. În mod frecŭent. – Fals frecvent. adjectiv frecŭent

frecvént adj. m., pl. frecvénți; f. frecvéntă, pl. frecvénte adjectiv frecvent

frecvent a. des: vizite frecvente. adjectiv frecvent

FRECVÉNT, -Ă, frecvenți, -te, adj. Care se întâmplă des2, la intervale de timp scurte; des2; obișnuit. – Din lat. frequens, -ntis. adjectiv frecvent

FRECVÉNT, -Ă, frecvenți, -te, adj. Care se întîmplă adeseori, la intervale de timp scurte; des. Autorul a evitat greșeala frecventă... de a defini personajele negative numai în raporturile dintre ele și de a le arăta avînd relații strînse doar în mediul negativ. V. ROM. decembrie 1953, 290. adjectiv frecvent

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului frecvent

frecvent   adjectiv masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular frecvent frecventul frecventă frecventa
plural frecvenți frecvenții frecvente frecventele
genitiv-dativ singular frecvent frecventului frecvente frecventei
plural frecvenți frecvenților frecvente frecventelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z