frecvent definitie

FRECVÉNT, -Ă adj. Care se întâmplă adeseori, des, la intervale scurte; obișnuit. [< lat. frequens]. adjectivfrecvent

FRECVÉNT, -Ă adj. care se întâmplă des, la intervale scurte; obișnuit, curent. (< lat. frequens, fr. fréquent) adjectivfrecvent

frecvént (frecvéntă), adj. – Care se întîmplă des. – Var. frecuent. Lat. frecuentem (sec. XIX), cu pronunțarea germ. (var., cu pronunțarea it.). – Der. frecventa (var. frecuenta), vb. (a merge des într-un loc); frecvență (var. frecuență), s. f. (repetarea deasă a unei acțiuni). adjectivfrecvent

*frequént, ortografie latinizată îld. frecŭent. adjectivfrequent

1) *frecŭént, -ă adj. (lat. fréquens, -éntis). Des, care se întîmplă des: vizite frecŭente. Adv. În mod frecŭent. – Fals frecvent. adjectivfrecŭent

frecvént adj. m., pl. frecvénți; f. frecvéntă, pl. frecvénte adjectivfrecvent

frecvent a. des: vizite frecvente. adjectivfrecvent

FRECVÉNT, -Ă, frecvenți, -te, adj. Care se întâmplă des², la intervale de timp scurte; des²; obișnuit. – Din lat. frequens, -ntis. adjectivfrecvent

FRECVÉNT, -Ă, frecvenți, -te, adj. Care se întîmplă adeseori, la intervale de timp scurte; des. Autorul a evitat greșeala frecventă... de a defini personajele negative numai în raporturile dintre ele și de a le arăta avînd relații strînse doar în mediul negativ. V. ROM. decembrie 1953, 290. adjectivfrecvent