reduceri si promotii 2018
Definitie fraudă - ce inseamna fraudă - Dex Online

fraudă definitie

FRÁUDĂ s. f. act de rea-credință cu scop de profit, prin provocarea unei pagube; hoție. ◊ sumă sustrasă. (< fr. fraude, lat. fraus, -dis) substantiv feminin fraudă

FRÁUDĂ s.f. Înșelătorie, hoție, act de rea-credință făcut cu scopul de a realiza profituri personale. ♦ Sumă sustrasă prin înșelătorie, prin defraudare. [< fr., it. fraude, cf. lat. fraus]. substantiv feminin fraudă

*fráudă f., pl. e (lat. fraus, fraudis). Înșelăcĭune (falsificînd un bilet, substrăgînd o marfă fără să plăteștĭ vamă, contrabandă ș. a.) Pin [!] fraudă, pin înșelăcĭune, înșelînd. substantiv feminin fraudă

fráudă (fra-u-) s. f., g.-d. art. fráudei; pl. fráude substantiv feminin fraudă

fraudă f. 1. înșelăciune, faptă de rea credință; 2. sustragere de mărfuri sau de proviziuni dela taxele vamale. substantiv feminin fraudă

FRÁUDĂ, fraude, s. f. (Jur.) Săvârșirea cu rea-credință, pentru a obține foloase, a unor acte de atingere a drepturilor altuia (păgubitoare pentru altă persoană); hoție. ♦ Sumă sustrasă prin înșelăciune, prin defraudare. [Pr.: fra-u-] – Din fr. fraude, lat. fraus, fraudis. substantiv feminin fraudă

FRÁUDĂ, fraude, s. f. Înșelăciune, act de rea-credință săvîrșit de cineva pentru a realiza un profit ma­terial în detrimentul altuia. Am voit... să surprindem fraudele. ALECSANDRI, T. 1705. – Pronunțat: fra-u-. substantiv feminin fraudă

FRAUDÁ vb. I. tr. A înșela, a fura pe cineva; a defrauda. [Pron. fra-u-. / < fr. frauder, it. fraudare]. verb tranzitiv frauda

FRAUDÁ vb. tr. a comite o fraudă; a defrauda. (< fr. frauder, lat. fraudare) verb tranzitiv frauda

fraudá (a ~) (fra-u-) vb., ind. prez. 3 fraudeáză verb tranzitiv frauda

FRAUDÁ, fraudez, vb. I. Tranz. A defrauda. – Pronunțat: fra-u-. verb tranzitiv frauda

FRAUDÁ, fraudez, vb. I. Tranz. A săvârși o fraudă; a defrauda. [Pr.: fra-u-] – Din fr. frauder, lat. fraudare. verb tranzitiv frauda

*fraudéz v. tr. (lat. fraudare). Rar. Înșel, frustrez: a frauda vama. V. intr. Comit fraude: a frauda la un examin [!]. verb tranzitiv fraudez

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului fraudă

fraudă   nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular fraudă frauda
plural fraude fraudele
genitiv-dativ singular fraude fraudei
plural fraude fraudelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z