frásin (frásini), s. m. – Arbore cu tulpina dreaptă, cu coroana rară, cu lemnul elastic folosit în industrie (Fraxinus excelsior). – Var. (Banat) frapsăn, frapsine. Mr. frapsin, megl. frasin, istr. frǫsir. Lat. fraxĭnus (Pușcariu 642; Candrea-Dens., 633; Meyer-Lübke, Studi rum., IV, I; REW 3489; DAR; Graur-Rosetti, BL, III, 70), cf. alb. frasër, it. frassino, prov. fraisse, fr. frêne, sp. fresno, port. freixo. Pierderea lui p (cf. rezultatul frapsăn) nu este clară; Candrea-Dens., o explică prin încrucișarea cu sl. jasenŭ, sau plecîndu-se de la o formă în care grupul ps era protonic, ca frăsinet. Der. frăsinel, s. m. (plantă erbacee, Dictamnus fraxinella); frăsinet, s. n. (pădure de frasini) care, după Pușcariu 643, Candrea-Dens., 634, REW 3488 și DAR reprezintă lat. fraxinetum, cf. mr. frăpsinet, it. frassineto, fr. frênaie, sp. fresneda; frăsinică, s. f. (varietate de frasin); frăsiniu, adj. (se spune despre unii arbori care seamănă cu frasinul). – Din mr. provine ngr. θράψους (Meyer, Neugr. St., II, 74). substantiv masculinfrasin
frásin m. (lat. fráxinus, it. frássino, pv. fraisse, fr. frêne, cat. frexe, sp. fresno, pg. freixo). Un frumos arbore oleaceŭ (fráxinus excelsior) care are un lemn alb și dur bun de făcut roate și ajunge pînă la o înălțime de 38 de metri. Scoarța luĭ posedă proprietățĭ aperitive și febrifuge. Pe el trăĭește cantarida. – În Ban. frápsăn, mrom. frápsin (cp. cu coapsă). V. mojdrean. substantiv masculinfrasin
frasin m. arbore de pădure, întrebuințat în rotărie. (Fraxinus excelsior). [Lat. FRAXINUS]. substantiv masculinfrasin
FRÁSIN, frasini, s. m. Arbore cu tulpina dreaptă, cilindrică, cu coroana rară, frunze compuse, flori unisexuate lipsite de corolă și fructe alungite, cu lemnul elastic, folosit în industrie (Fraxinus excelsior). – Lat. fraxinus. substantiv masculinfrasin
FRÁSIN, frasini, s. m. Arbore cu tulpina dreaptă, cilindrică, cu lemnul elastic, folosit în industrie, mai ales în rotărie (Fraxinus excelsior). Se așeză sub un frasin bătrîn, pe o bancă de piatră. SADOVEANU, O. III 157. Pășește tăcut pe sub bolta întunecată a fagilor și a frasinilor. ODOBESCU, S. III 87. substantiv masculinfrasin
cățél-de-frásin (insectă) s. m., pl. cățéi-de-frásin substantiv masculincățeldefrasin
!gândác-de-frásin s. m., pl. gândáci-de-frásin substantiv masculingândac-de-frasin
cățélul-frásinului (insectă) s. m. art. substantiv masculincățelulfrasinului
frasin substantiv masculin | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | frasin | frasinul |
plural | frasini | frasinii | |
genitiv-dativ | singular | frasin | frasinului |
plural | frasini | frasinilor |