frapat definitie

FRAPÁ vb. I. În gastronomie, a răci puternic și repede, punând gheață de jur-împrejurul unui vas în care se află un preparat sau o băutură sau prin introducerea acestuia pentru scurt timp în refrigerator; din fr. frapper; dacă la gheață se adaugă sare pentru a-i mări puterea de răcire, se numeste a sangla, din fr. sangler; cocteilurile se frapează prin agitare cu gheață în shaker. verb tranzitivfrapa

FRAPÁ vb. I. tr. 1. A sări în ochi, a izbi, a surprinde. 2. A răci băuturi alcoolice cu ajutorul gheții. [< fr. frapper]. verb tranzitivfrapa

FRAPÁ vb. tr. 1. a sări în ochi, a izbi, a impresiona, a surprinde. 2. a răci băuturi alcoolice cu gheață. 3. (tehn.) a presa după sinterizare două piese metalice. (< fr. frapper) verb tranzitivfrapa

frapá (frapéz, frapát), vb. – 1. A atrage atenția. – 2. A răci, a pune la gheață. – Fr. frapper. – Der. frapant, adj. verb tranzitivfrapa

frapá (a ~) vb., ind. prez. 3 frapeáză verb tranzitivfrapa

FRAPÁ, frapez, vb. I. Tranz. 1. A se impune atenției cuiva prin caracteristici izbitoare; a impresiona puternic, a bate la ochi. 2. A răci șampania sau alte băuturi alcoolice cu ajutorul gheții. – Din fr. frapper. verb tranzitivfrapa

FRAPÁ, frapez, vb. I. Tranz. (Franțuzism) 1. A atrage în mod viu atenția cuiva, prin caracteristici izbitoare; a face impresie, a bate la ochi. M-a mirat că a reținut expresia, dar pare-se că a frapat-o. CAMIL PETRESCU, U. N. 77. 2. (Cu privire la băuturi alcoolice, în special șam­panie) A răci cu ajutorul gheții. Fu adus căzănelul argintat cu sticlele de șampanie puse la frapat. BART, E. 150. verb tranzitivfrapa

*frapéz v. tr. (fr. frapper, a izbi). Fig. Barb. Bat la ochĭ, impresionez, izbesc, surprind: coloare [!] care frapează. Apă, butelie, frapată, apă, butelie răcită saŭ înghețată de băut. verb tranzitivfrapez