francez definitie

Navara f. 1. provincie spaniolă: 337.000 loc. cu cap. Pampeluna; 2. (franceză), partea vechiului regat al Navarei la N. de Pirinei (Navarez). adjectiv navara

FRANCÉZ, -Ă adj., s. m. f. (locuitor) din Franța. ◊ (s.f.) limbă romanică vorbită de francezi. (< fr. franșais) adjectiv francez

*Francéz, -ă s. și adj. (it. Francese, fr. Français). Din Francia: un Francez, o carte franceză. adjectiv francez

francéz adj. m., s. m., pl. francézi; adj. f. francéză, pl. francéze adjectiv francez

francez a. și m. care e din Franța. adjectiv francez

FRANCÉZ, -Ă, francezi, -e, s. m., adj. 1. S. m. Persoană care face parte din populația Franței sau este originară de acolo; franțuz. 2. Adj. Care aparține Franței sau francezilor (1), privitor la Franța ori la francezi; franțuzesc. ♦ (Substantivat, f.) Limba vorbită de francezi. – Din it. francese, fr. français. adjectiv francez

FRANCÉZ², -Ă, francezi, -e, s. m. și f. Persoană care face parte din populația de bază a Franței sau este ori­ginară din Franța. adjectiv francez

FRANCÉZ¹, -Ă, francezi, -e, adj. Al francezilor; propriu francezilor; provenit din Franța. Limba fran­ceză. ▭ Discuția urmă în mers pe drum, pînă se opriră amîndoi deodată în loc, chiar în dreptul consulatului francez. BART, E. 296. Anatole France este unul din rarii scriitori francezi umoriști. IBRĂILEANU, S. 266. ◊ Cheie franceză v. cheie. ♦ (Substantivat, f.) Limba franceză. Vodă Bibescu primise să-l facă dascăl de franceză. CAMIL PETRESCU, O. II 9. – Variantă: (învechit) franțéz, -ă (KOGĂLNICEANU, S. 63, RUSSO, O. 54) adj. adjectiv francez

ánglo-francéz adj. m., pl. ánglo-francézi; f. ánglo-francéză, pl. ánglo-francéze adjectiv anglofrancez

french-cancán (angl.) [ch pron. c] s. n., art. french-cancánul adjectiv french-cancan