fotoliu definitie

FOTÓLIU s.n. 1. Scaun mare (capitonat) cu brațe și cu spătar; jilț. 2. Loc într-o sală de spectacol situat în față. ◊ Fotoliu de orchestră = loc în primele rânduri ale unei săli de concert, (p. ext.) de spectacol. [Pron. -liu, pl. -ii, -uri, var. (pop.) fotel s.n. / < fr. fauteuil]. substantiv neutru fotoliu

FOTÓLIU s. n. 1. scaun mare (capitonat) cu brațe și spătar. ♦ ~-pat = fotoliu extensibil care se poate transforma în pat. 2. loc într-o sală de spectacol situat în față. ♦ ~ de orchestră = loc în primele rânduri ale unei săli de concert. (< fr. fauteuil) substantiv neutru fotoliu

fotóliu (fotólii), s. n. – Scaun mare cu spătar și rezemători pentru brațe. Fr. fauteuil. substantiv neutru fotoliu

*fotóliŭ n. (fr. fauteuil, d. vgerm. de sus faldan, a îndoi, și stuol, scaun, ngerm. faltenstul, adică scaun cu îndoiturĭ de stofă, cum îs fotoliile. P. term. cp. doliŭ). Jeț, mare scaun cu spătar și rezemătorĭ de brațe. Fig. A ocupa fotoliu prezidențial, a fi prezident. Fotoliŭ academic, loc în academie. – Și fotél, pl. e și urĭ (Pop.). substantiv neutru fotoliŭ

fotóliu [liu pron. liu] s. n., art. fotóliul; pl. fotólii, art. fotóliile (-li-i-) substantiv neutru fotoliu

fotoliu n. 1. scaun mare cu spate și brațe; 2. prezidența unei adunări: a ocupa fotoliul (= fr. fauteuil). substantiv neutru fotoliu

FOTÓLIU, fotolii, s. n. Scaun mare, de obicei capitonat, cu rezemători pentru brațe. ◊ Fotoliu-pat = fotoliu extensibil care poate fi folosit ca pat. ♦ Loc situat în prima jumătate a unei săli de spectacol. ◊ Fotoliu de orchestră v. orchestră. [Var.: (rar) fotél s. n.] – Din fr. fauteuil. Cf. pol. fotel. substantiv neutru fotoliu

FOTÓLIU, fotolii, s. n. Scaun mare, de obicei capi­tonat, cu spătar și brațe; jilț. V. j e ț. Ședea într-un fotoliu mare, adînc, de stofă cafenie, cu desenuri cenușii și galbene. DUMITRIU, N. 33. Din fotoliul de nuiele albe privea cerul albastru. CAMIL PETRESCU, N, 68. Ia șezi colea, zise aceasta arătînd lui Vrînceanu un scaun lîngă fotoliul imens. HOGAȘ, DR. II 137. ♦ Loc situat în partea din față a unei săli de spectacol. Fotoliu I. ◊ Fotoliu de orchestră = loc în primele rînduri (din apropierea orchestrei) într-o sală de concert, p. ext. în orice sală de spectacol. – Pl. și: (rar) fotoliuri (ANGHEL, PR. 4). – Variantă: (rar) fotél (CAMIL PETRESCU, O. I 339), foteluri și fotele (CARAGIALE, O. I 110, id. ib. II 165), s. n. substantiv neutru fotoliu

fotóliu-pát [liu pron. lyu] s. n., art. fotóliul-pát; pl. fotólii-pát substantiv neutru fotoliu-pat