formalitate definitie

FORMALITÁTE s.f. 1. Formă, regulă care trebuie respectată la îndeplinirea unui act pentru a-i da valabilitate. 2. Ceremonie, etichetă impusă de uzanțe, de politețe. [Cf. fr. formalité]. substantiv femininformalitate

FORMALITÁTE s. f. 1. formă, regulă care trebuie respectată la îndeplinirea unui act pentru a-i da valabilitate. 2. ceremonie, etichetă impusă de uzanțe, de politețe. (< fr. formalité) substantiv femininformalitate

*formalitáte f. (d. formal; fr. -ité). Procedură, forma în care trebuĭe să fie făcute actele publice ca să aĭbă validitate. Mod expres de a proceda după formule prescrise și consacrate. substantiv femininformalitate

formalitáte s. f., g.-d. art. formalitắții; pl. formalitắți substantiv femininformalitate

formalitate f. 1. formulă stabilită, mod ordinar de a proceda; 2. regule de etichetă. substantiv femininformalitate

FORMALITÁTE, formalități, s. f. Condiție de formă impusă de o dispoziție legală pentru îndeplinirea și valabilitatea unui act juridic. ♦ Cerință impusă de regulile de politețe. – Din fr. formalité. substantiv femininformalitate

FORMALITÁTE, formalități, s. f. Cerință, condiție, formă impusă de o dispoziție legală pentru îndeplinirea și valabilitatea unui act. Judecătorul alergă și, găsind toate formalitățile împlinite, dete semnalul. NEGRUZZI, S. I 40. ♦ Cerință impusă de regulile de politețe. Duțu se urcă pe genunchii necunoscutului fără prea multe forma­lități și îl supuse la un aspru interogator. C. PETRESCU, A. 293. După formalitățile de rigoare, am început să convorbim despre vreme. CARAGIALE, O. II 164. substantiv femininformalitate