reduceri si promotii 2018
Definitie fontă - ce inseamna fontă - Dex Online

fontă definitie

FÓNTĂ s.f. Aliaj de fier și carbon, produs în furnale înalte; tuci. [< fr. fonte]. substantiv feminin fontă

FÓNTĂ s. f. aliaj de fier și carbon folosit la elaborarea oțelului sau pentru turnarea unor piese. (< fr. fonte) substantiv feminin fontă

*fóntă f., pl. e (fr. fonte, d. fondre, a se topi. V. fonderie). Tucĭ, schijă, fer [!] combinat cu puțin cărbune. substantiv feminin fontă

fóntă (aliaj) s. f., g.-d. art. fóntei; (sorturi) pl. fónte substantiv feminin fontă

fontă f. tuciu (= fr. fonte). substantiv feminin fontă

FÓNTĂ, (2) fonte, s. f. 1. Aliaj de fier, de carbon și de alte elemente, produs în furnale înalte; tuci (1). 2. Varietate de fontă (1). – Din fr. fonte. substantiv feminin fontă

FÓNTĂ s. f. Aliaj de fier și carbon, conținînd peste 1,7% carbon, produs de obicei în furnale înalte; tuci. Peste o jumătate de oră începe să curgă fonta. BARANGA, I. 171. ◊ Fontă globulară v. globular. substantiv feminin fontă

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului fontă

fontă   nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular fontă fonta
plural fonte fontele
genitiv-dativ singular fonte fontei
plural fonte fontelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z