FONIÁTRU, -Ă s.m. și f. Medic specialist în foniatrie. [< fr. phoniatre]. substantiv masculin și femininfoniatru
FONIÁTRU, -Ă s. m. f. medic specialist în foniatrie. (< fr. phoniatre) substantiv masculin și femininfoniatru
foniátru (-ni-a-tru) s. m., art. foniátrul; pl. foniátri, art. foniátrii substantiv masculin și femininfoniatru
FONIÁTRU, -Ă, foniatri, -e, s. m. și f. Specialist în foniatrie. [Pr.: -ni-a-] – Din fr. phoniatre. substantiv masculin și femininfoniatru
foniátră (-ni-a-tră) s. f., g.-d. art. foniátrei; pl. foniátre substantiv masculin și femininfoniatră
foniatru substantiv masculin și feminin | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular | foniatru | foniatrul | foniatră | foniatra |
plural | foniatri | foniatrii | foniatre | foniatrele | |
genitiv-dativ | singular | foniatru | foniatrului | foniatre | foniatrei |
plural | foniatri | foniatrilor | foniatre | foniatrelor |