fonetism definitie

FONETÍSM s.n. Totalitatea sunetelor unui sistem fonetic; mod de pronunțare propriu unei limbi, unui dialect etc. [< fr. phonétisme]. substantiv neutrufonetism

FONETÍSM s. n. 1. totalitatea formelor utilizate într-o limbă. 2. mod de pronunțare propriu unei limbi, unui dialect sau grai. (< fr. phonétisme) substantiv neutrufonetism

*fonetízm n. (d. fonetic). Sistema de a scrie așa cum vorbeștĭ (ca în limba românească). substantiv neutrufonetizm

fonetísm s. n., pl. fonetísme substantiv neutrufonetism

fonetism n. totalitatea sonurilor unei limbi. substantiv neutrufonetism

FONETÍSM, fonetisme, s. n. 1. Totalitatea sunetelor unui sistem fonetic. 2. Mod specific de a pronunța un anumit sunet sau un cuvânt. – Din fr. phonétisme. substantiv neutrufonetism

FONETÍSM, fonetisme, s. n. Totalitatea sunetelor unui sistem fonetic; mod de pronunțare caracteristic unei limbi, unui dialect etc. Fonetism regional.Limba poeziilor lui Eminescu e plină de fonetisme, de forme din limba vorbită. ROSETTI, S. L. 40. substantiv neutrufonetism

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluifonetism

fonetism  substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular fonetism fonetismul
plural fonetisme fonetismele
genitiv-dativ singular fonetism fonetismului
plural fonetisme fonetismelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z