fojgăi definitie

credit rapid online ifn

fojgăí (a ~) (reg.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. fojgăiésc, imperf. 3 sg. fojgăiá; conj. prez. 3 să fojgăiáscă verbfojgăi

fojgăì v. Mold. a furnica: pustietăți unde fojgăiau balauri CR. [Origină necunoscută]. verbfojgăì

credit rapid online ifn

FOJGĂÍ, fojgăiesc, vb. IV. Intranz. (Reg.; despre vietăți care se găsesc în mare număr pe un spațiu mic și se mișcă neîncetat) A foi2, a mișuna (cu zgomot). [Var.: foșcăí vb. IV] – Cf. foșăi. verbfojgăi

FOJGĂÍ, fojgăiesc, vb. IV. Intranz. (Mold., Bucov.) A forfoti, a foi, a mișuna, a roi; a fîșîi, a foșni. Apărie pe jos, gunoi și gîndaci fojgăind în toate părțile. CREANGĂ, A. 134. Prin codri și pustietăți... în care fojgăiau bălauri, aspide veninoase. CREANGĂ, P. 94. – Variantă: foșcăí vb. IV. verbfojgăi

fojgăĭésc v. intr. (var. din ung. pezsgeni, a fojgăi, și rudă cu foșnesc. V. poșidic). Nord. Foĭesc, mișun, forfotesc: fojgăĭaŭ șerpiĭ pin [!] fîn, fojgăĭaŭ Hárhariĭ pin tîrg. – Și fojgăluĭesc (Suc.). verbfojgăĭesc

Sinonime,conjugări si rime ale cuvantuluifojgăi

fojgăi   infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)fojgăi fojgăire fojgăit fojgăind singular plural
fojgăind fojgăiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) fojgăiesc (să)fojgăiesc fojgăiam fojgăii fojgăisem
a II-a (tu) fojgăiești (să)fojgăiești fojgăiai fojgăiși fojgăiseși
a III-a (el, ea) fojgăiește (să)fojgăiai fojgăia fojgăi fojgăise
plural I (noi) fojgăim (să)fojgăim fojgăiam fojgăirăm fojgăiserăm
a II-a (voi) fojgăiți (să)fojgăiți fojgăiați fojgăirăți fojgăiserăți
a III-a (ei, ele) fojgăiesc (să)fojgăiască fojgăiau fojgăi fojgăiseră
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z