reduceri si promotii 2018
Definitie focar - ce inseamna focar - Dex Online

focar definitie

FOCÁR s.n. 1. Punct în care se reunesc razele luminoase emanate de o anumită sursă luminoasă și care sunt reflectate sau refractate de un sistem optic. 2. Punct în care se reunesc razele vectoare ale unei curbe. 3. Parte a unei mașini, a unui aparat sau a unei instalații de încălzit în care se produce arderea combustibilului. 4. (Fig.) Centru, loc unde se strâng și de unde se răspândesc anumite idei, influențe etc. 5. Focar de infecție = centru al unui proces inflamator; loc din care se răspândește o anumită boală; (p. ext.) loc murdar. [< foc + -ar, lat. focarium – sursă de căldură, după fr. foyer]. substantiv neutru focar

FOCÁR s. n. 1. punct în care se reunesc razele luminoase emanate de o anumită sursă luminoasă și care sunt reflectate sau refractate de un sistem optic. 2. punct în care se reunesc razele vectoare ale unei curbe. 3. parte a unei mașini, a unui aparat sau a unei instalații de încălzit în care se produce arderea combustibilului. 4. (fig.) centru, loc unde se strâng și de unde se răspândesc anumite idei, influențe etc. 5. centru al unui proces inflamator; loc din care se răspândește o anumită boală. (după fr. foyer) substantiv neutru focar

focár s. n., pl. focáre substantiv neutru focar

FOCÁR, focare, s. n. 1. Punct în care se întâlnesc razele convergente reflectate sau refractate de un sistem optic (lentilă, oglindă etc.) pe care au căzut raze paralele. ◊ Focar real = punctul în care se strânge un fascicul de lumină convergent, obținut prin reflexia pe o oglindă sau prin refracția printr-o lentilă a unui fascicul luminos paralel. Focar virtual = punctul din care par că izvorăsc razele unui fascicul de lumină divergent, obținut prin trecerea unui fascicul luminos paralel printr-o lentilă divergentă. 2. (Geom.) Fiecare dintre cele două puncte din planul unei curbe ale căror distanțe până la punctele curbei dau o sumă, o diferență sau un produs constant. ♦ Fiecare dintre cele două puncte ale căror distanțe până la punctele unei suprafețe dau o sumă, o diferență sau un produs constant. 3. Parte a cuptoarelor, a cazanelor de abur sau a instalațiilor de încălzit în care se produce arderea combustibilului. 4. (Geol.; în sintagmele) Focar magmatic = bazin magmatic. Focar seismic = hipocentru. 5. Fig. Izvor, sediu principal, punct de concentrare și de răspândire (a unor acțiuni, idei, sentimente etc.). 6. (Med.; în sintagma) Focar de infecție = centru al unui proces inflamator, loc în care se colectează puroiul; loc de unde se pot răspândi microbi ce provoacă infecții; p. ext. loc murdar, neîngrijit. 7. (Înv. și pop.) Fochist. – Foc1 + suf. -ar (după fr. foyer). substantiv neutru focar

*focár m. (d. foc). Fochist S. n., pl. e. Fiz. (V. foaĭer). Punctu din care pleacă razele luminoase. Punctu în care se centrează razele: focar de lentilă, de oglindă. Fig. Centru activ, sediŭ principal: focaru rebeliuni, focar de microbĭ, de boale. Focarele uneĭ elipse, cele doŭă puncte care servesc a o descrie. substantiv neutru focar

focar n. 1. locul de concentrare a razelor: focar de lentilă, de oglindă; 2. fig. locul de unde radiază căldura, lumina, centrul de unde se răspândesc cunoștințele, gustul. substantiv neutru focar

FOCÁR, focare, s. n. 1. (Fiz.) Punct în care se întîlnesc razele convergente reflectate sau refractate de un sistem optic (lentilă, oglindă etc.) pe care au căzut raze paralele. 2. (Geom.) Fiecare dintre cele două puncte din planul unei curbe ale căror distanțe pînă la punctele curbei dau o sumă, o diferență sau un produs constant. ♦ Fiecare dintre cele două puncte ale căror distanțe pînă la punctele unei suprafețe dau o sumă, o diferență sau un produs constant. 3. Partea cuptoarelor, a căldărilor de abur sau a instalațiilor de încălzit, în care se produce arderea com­bustibilului. 4. Fig. Izvor, sediu principal, punct de concen­trare și răspîndire al unor acțiuni, idei, sentimente etc. Căminele culturale înființate la sate, bibliotecile populare, cursurile populare, asociațiile pentru răspîndirea științei și cul­turii au devenit adevărate focare de răspîndire a științei de carte. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2632. Genova devenise focarul de unde se răspîndea ideea de unitate în toată Peninsula Apenină. GHICA, S. A. 151. 5. (În expr.) Focar de infecție = a) centru al unui proces inflamator, loc în care se colectează puroiul. Amigdalele purulente sînt un focar de infecție; b) loc de unde se pot răspîndi microbi provocatori de infecții; p. ext. loc murdar, neîngrijit. 6. (Învechit și popular) Fochist. substantiv neutru focar

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului focar

focar   substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular focar focarul
plural focare focarele
genitiv-dativ singular focar focarului
plural focare focarelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z