FLEC, flecuri, s. n. Petic aplicat pe talpa încălțămintei. Am dus bocancii să le pună flecuri. – Variantă: fleac (DELAVRANCEA, H. T. 12) s. n. substantiv neutruflec
FLEAC acaret, căcat, căcățel, flintic, goangă, lucernă, mare brânză, multe și mărunte, nimica toată, plătică, sacs. substantiv neutrufleac
fleac (ea dift.) n., pl. urĭ (rudă cu rut. flĕak, lucru moale. Cp. și cu vgr. phlýax, farsă, și lat. flaccus, cu urechĭ blegĭ. V. și bleg, fleașcă). Lucru ușor saŭ de nimic: această greutate e un fleac pentru el. Fig. Om de nimic, om neserios. Pl. Prostiĭ, stupiditățĭ: fleacuri! substantiv neutrufleac
fleac s. n., pl. fleácuri substantiv neutrufleac
fleac n. 1. lucru de nimic; 2. pl. prostii, nerozii. (Termen înrudit cu lat. FLACCUS, prezintă o sumă de amplificări ca: fleică, fleancă, fleoancă, fleașcă, cu acelaș sens fundamental de ceva molatec]. substantiv neutrufleac
FLEAC2 s. n. v. flec. substantiv neutrufleac
FLEAC1 s. n. v. flec. substantiv neutrufleac
FLEAC1, fleacuri, s. n. 1. Lucru de mică importanță, neînsemnat; bagatelă. ♦ Om de nimic, secătură. 2. (La pl.) Vorbe de clacă; nimicuri, palavre. – Et. nec. Cf. flec. substantiv neutrufleac
FLEAC2, fleacuri, s. n. 1. Lucru de mică importanță, de nimic; bagatelă. N-avea... răbdarea să-și piardă vremea cu astfel de fleacuri. ANGHEL-IOSIF, C. L. 108. Dacă pentru părinții preocupați prea mult cu strîngerea de averi, literatura e un fleac... pentru fii însă... e, dacă nu un însemnat factor al progresului, cel puțin o petrecere mai aleasă. GHEREA, ST. CR. III 40. Ce grozăvii zici c-ai mai visat ? Or fi iar niscaiva fleacuri. ALECSANDRI, T. I 62. ♦ (Determinat adesea prin « de om ») Om de nimic, secătură. Epimeteu era un flușturatic și un ușurel de minte d-ăi mari, cum adică am zice noi un fleac de om sau o lichea. ISPIRESCU, U. 90. 2. (La pl.) Vorbe de clacă; nimicuri, palavre. Neculai Dascălu nu s-a mai gîndit mult la aceste vorbe și fleacuri muierești. SADOVEANU, P. S. 96. Fugi de fleacuri și de vorbe nebune. PANN, P. V. I 142. substantiv neutrufleac
fleac substantiv neutru | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | fleac | fleacul |
plural | fleacuri | fleacurile | |
genitiv-dativ | singular | fleac | fleacului |
plural | fleacuri | fleacurilor |