FÍZICO-CHÍMIC, -Ă adj. referitor la fizică și chimie. (< fr. physico-chimique) adjectiv fizicochimic
| fizico-chimic | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular | fizico-chimic | fizico-chimicul | fizico-chimică | fizico-chimica |
| plural | fizico-chimici | fizico-chimicii | fizico-chimice | fizico-chimicele | |
| genitiv-dativ | singular | fizico-chimic | fizico-chimicului | fizico-chimice | fizico-chimicei |
| plural | fizico-chimici | fizico-chimicilor | fizico-chimice | fizico-chimicelor | |