fix definitie

FIX, -Ă adj. 1. (adesea adv.) Care nu se poate mișca sau muta; neclintit, nemișcat. 2. Neschimbat, care nu se schimbă, nu variază. 3. Care nu se descompune. ♦ Care se elimină greu. 4. Precis, exact. [< fr. fixe, cf. lat. fixus]. adjectivfix

FIX, -Ă adj. 1. (și adv.) care nu se poate mișca sau muta; neclintit, nemișcat. 2. neschimbat, care nu se schimbă, nu variază. ♦ idee ~ă = ideea care preocupă permanent pe cineva; obsesie, fixație. 3. care nu se descompune. ◊ care se elimină greu. 4. precis, exact. (< fr. fixe, lat. fixus) adjectivfix

fix, fixuri s. n. 1. idee fixă, fixație, manie. 2. (tox.) injecție intravenoasă cu un drog (de regulă, heroină). adjectivfix

*fix, -ă adj. (lat. fixus, part. d. figere. V. înfig, afix, prefix, sufix). Care stă loculuĭ: stea fixă. Determinat: termin [!] fix. Invariabil: preț fix. Ideĭe fixă, la care te gîndeștĭ continuŭ, nu țĭ-o schimbĭ și cauțĭ s´o execuți. Chim. Corp fix, care nu se volatilizează, ca auru, cărbunele ș. a. Adv. În mod fix, precis, tocmaĭ: e amează [!] fix, e treĭ fix (precis ora a treĭa), vino la treĭ fix. adjectivfix

fix adj. m., pl. ficși; f. fíxă, pl. fíxe adjectivfix

fix a. 1. care nu-și schimbă locul: punct fix, stele fixe; 2. care nu variază: preț fix; idee fixă, de care mintea e necontenit obsedată. adjectivfix

FIX, -Ă, ficși, -xe, adj. 1. (Adesea adverbial) Care nu-și schimbă locul sau poziția; nemișcat, neclintit. ♦ Care este solidar cu un element la care se află atașat. Șurub fix. ♦ Care rămâne oprit asupra unui anumit punct. Privire fixă. ♦ Care nu se schimbă, nu variază; stabil. Preț fix.Idee fixă = idee care preocupă permanent pe cineva, care îl împiedică să se gândească la altceva; obsesie. 2. (Despre ore) Precis, exact. – Din fr. fixe, lat. fixus. adjectivfix

FIX, -Ă, ficși, -xe, adj. 1. Care nu-și schimbă locul sau poziția, nemișcat, neclintit. Iar ochii nădejdii deschiși Privesc în beznă ficși. BENIUC, V. 124. Rămase fix, cu mîinile prinse de marginea băncii. SAHIA, N. 84. ♦ Care se află într-un raport vremelnic de stabilitate față de alte elemente. Prețuri fixe. Reguli fixe.Blocarea de capitaluri sub forma unor mijloace fixe, utilizate doar parțial, reduce rentabilitatea întreprinderilor capi­taliste și împiedică procesul de reproducție normală. LUPTA DE CLASĂ, 1953, nr. 7, 69. ◊ Expr. Idee fixă = idee care preocupă permanent pe cineva, care îl împiedică să se gîndească la altceva; marotă. ◊ (Adverbial; mai ales pe lîngă verbele « a se uita », « a privi ») Am să mă uit... în ochii lui fix. SAHIA, N. 25. Se uita la mine lung, fix, cu ochii împăienjeniți, somnoroși. VLAHUȚĂ, O. A. 470. 2. (Despre oră) Precis. Trenul pleacă la ora 6 fix. ▭ La ceasuri fixe se ducea, la ceasuri fixe se înturna acasă. SADOVEANU, O. V 320. adjectivfix

la fix expr. perfect, minunat; exact. adjectivlafix

jur-fíx (înv.) s. n. adjectivjur-fix

punct fix expr. (er., glum.) vulvă, vagin. adjectivpunctfix

a pica la fix / la țanc expr. a pica / a veni la momentul potrivit / oportun. adjectivapicalafix

sărit de pe fix / de pe linie expr. v. sărit. adjectivsăritdepefix

pus la marele fix / la patru ace expr. îmbrăcat elegant. adjectivpuslamarelefix

a ateriza la punct fix expr. (er., glum.d. bărbați) a avea contact sexual adjectivaaterizalapunctfix

înțolit la marele fix / la patru ace expr. (pop.) îmbrăcat elegant. adjectivînțolitlamarelefix

a se pune la marele fix / la patru ace / la țol festiv expr. a se îmbrăca elegant. adjectivasepunelamarelefix

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluifix

fix  adjectiv masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular fix fixul fi fixa
plural ficși ficșii fixe fixele
genitiv-dativ singular fix fixului fixe fixei
plural ficși ficșilor fixe fixelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z