FIX, -Ă adj. 1. (adesea adv.) Care nu se poate mișca sau muta; neclintit, nemișcat. 2. Neschimbat, care nu se schimbă, nu variază. 3. Care nu se descompune. ♦ Care se elimină greu. 4. Precis, exact. [< fr. fixe, cf. lat. fixus]. adjectiv fix
FIX, -Ă adj. 1. (și adv.) care nu se poate mișca sau muta; neclintit, nemișcat. 2. neschimbat, care nu se schimbă, nu variază. ♦ idee ~ă = ideea care preocupă permanent pe cineva; obsesie, fixație. 3. care nu se descompune. ◊ care se elimină greu. 4. precis, exact. (< fr. fixe, lat. fixus) adjectiv fix
fix, fixuri s. n. 1. idee fixă, fixație, manie. 2. (tox.) injecție intravenoasă cu un drog (de regulă, heroină). adjectiv fix
*fix, -ă adj. (lat. fixus, part. d. figere. V. înfig, afix, prefix, sufix). Care stă loculuĭ: stea fixă. Determinat: termin [!] fix. Invariabil: preț fix. Ideĭe fixă, la care te gîndeștĭ continuŭ, nu țĭ-o schimbĭ și cauțĭ s´o execuți. Chim. Corp fix, care nu se volatilizează, ca auru, cărbunele ș. a. Adv. În mod fix, precis, tocmaĭ: e amează [!] fix, e treĭ fix (precis ora a treĭa), vino la treĭ fix. adjectiv fix
fix adj. m., pl. ficși; f. fíxă, pl. fíxe adjectiv fix
fix a. 1. care nu-și schimbă locul: punct fix, stele fixe; 2. care nu variază: preț fix; idee fixă, de care mintea e necontenit obsedată. adjectiv fix
FIX, -Ă, ficși, -xe, adj. 1. (Adesea adverbial) Care nu-și schimbă locul sau poziția; nemișcat, neclintit. ♦ Care este solidar cu un element la care se află atașat. Șurub fix. ♦ Care rămâne oprit asupra unui anumit punct. Privire fixă. ♦ Care nu se schimbă, nu variază; stabil. Preț fix. ◊ Idee fixă = idee care preocupă permanent pe cineva, care îl împiedică să se gândească la altceva; obsesie. 2. (Despre ore) Precis, exact. – Din fr. fixe, lat. fixus. adjectiv fix
FIX, -Ă, ficși, -xe, adj. 1. Care nu-și schimbă locul sau poziția, nemișcat, neclintit. Iar ochii nădejdii deschiși Privesc în beznă ficși. BENIUC, V. 124. Rămase fix, cu mîinile prinse de marginea băncii. SAHIA, N. 84. ♦ Care se află într-un raport vremelnic de stabilitate față de alte elemente. Prețuri fixe. Reguli fixe. ▭ Blocarea de capitaluri sub forma unor mijloace fixe, utilizate doar parțial, reduce rentabilitatea întreprinderilor capitaliste și împiedică procesul de reproducție normală. LUPTA DE CLASĂ, 1953, nr. 7, 69. ◊ Expr. Idee fixă = idee care preocupă permanent pe cineva, care îl împiedică să se gîndească la altceva; marotă. ◊ (Adverbial; mai ales pe lîngă verbele « a se uita », « a privi ») Am să mă uit... în ochii lui fix. SAHIA, N. 25. Se uita la mine lung, fix, cu ochii împăienjeniți, somnoroși. VLAHUȚĂ, O. A. 470. 2. (Despre oră) Precis. Trenul pleacă la ora 6 fix. ▭ La ceasuri fixe se ducea, la ceasuri fixe se înturna acasă. SADOVEANU, O. V 320. adjectiv fix
jur-fíx (înv.) s. n. adjectiv jur-fix
punct fix expr. (er., glum.) vulvă, vagin. adjectiv punctfix
sărit de pe fix / de pe linie expr. v. sărit. adjectiv săritdepefix
pus la marele fix / la patru ace expr. îmbrăcat elegant. adjectiv puslamarelefix
a ateriza la punct fix expr. (er., glum. – d. bărbați) a avea contact sexual adjectiv aaterizalapunctfix
a se pune la marele fix / la patru ace / la țol festiv expr. a se îmbrăca elegant. adjectiv asepunelamarelefix
fix adjectiv | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular | fix | fixul | fixă | fixa |
plural | ficși | ficșii | fixe | fixele | |
genitiv-dativ | singular | fix | fixului | fixe | fixei |
plural | ficși | ficșilor | fixe | fixelor |