fistulă definitie

FÍSTULĂ s.f. 1. Canal supurativ accidental rămas în urma închiderii unui abces. ♦ Canal făcut pe cale chirurgicală, care unește un organ intern cu exteriorul. 2. Ulcerație adâncă în țesuturile organismului. [< lat. fistula, fr. fistule]. substantiv feminin fistulă

FÍSTULĂ s. f. 1. canal supurativ accidental în urma închiderii unui abces. ◊ canal făcut pe cale chirurgicală, care unește un organ intern cu exteriorul. 2. ulcerație adâncă într-un țesut al organismului. (< fr. fistule, lat. fistula) substantiv feminin fistulă

*fístulă f., pl. e (lat. fistula, țeavă, fluĭer, probabil rudă cu vsl. piskŭ, fluĭer. V. pisc, piscoĭ, pișcoace). Med. Canal accidental care comunică cu o glandă saŭ c´o cavitate naturală și duce afară secrețiunile: fistulă lacrimală. substantiv feminin fistulă

fístulă s. f., g.-d. art. fístulei; pl. fístule substantiv feminin fistulă

fistulă f. umflătură în formă de canal, îngustă la intrare și mai largă în fund: fistulă lacrimală. substantiv feminin fistulă

FÍSTULĂ, fistule, s. f. (Med.) Canal format accidental sau în urma unei operații, care comunică spre interior cu o glandă sau cu o cavitate naturală ori patologică și care drenează în afară secrețiile acestora; ulcerație adâncă într-un țesut al organismului. – Din fr. fistule. substantiv feminin fistulă

FÍSTULĂ, fistule, s. f. 1. Canal tubular accidental, care merge de la un proces supurativ spre piele sau spre mucoasă și se termină cu un orificiu. ♦ Canal artificial făcut pe cale chirurgicală și care duce de la organele interne spre exterior. Fistulă urinară. 2. Ulcerație adîncâ în țesuturile organismului. Fistulă dentară. substantiv feminin fistulă

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului fistulă

fistulă   nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular fistulă fistula
plural fistule fistulele
genitiv-dativ singular fistule fistulei
plural fistule fistulelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z