fisic definitie

fișíc (fișícuri), s. n. – 1. (Înv.) Cartuș. – 2. (Înv.) Rachetă, artificii. – 3. Teanc de monede înfășurate în pînză sau hîrtie. – 4. Cornet. – Mr. fuseche, megl. fișec. Tc. fișek (Șeineanu, II, 172; Meyer 111; Lokotsch 601), cf. ngr. φυσέϰι, alb. füšek, bg., sb. fišek. Fișag, s. n. (Trans., sul), din mag. fisek, provine din aceeași sursă. substantiv neutrufișic

fișic, fișicuri s. n. (er.) penis. substantiv neutrufișic

fișíc n., pl. urĭ (turc. fišenk, pop. fišek, cartuș; ngr. fiséngi, fiséki, alb. füšek, bg. sîrb. fišek, ung. fisek, cartuș). Sul de banĭ așezațĭ în formă de cilindru și învelițĭ în hîrtie. – În Mold. fîșic, pop. fîșîc. substantiv neutrufișic

fișíc s. n., pl. fișícuri substantiv neutrufișic

fișic n. sul de bani: numai un fișic? glumești ? mai adă unul AL. [Vechiu-rom. fișic, cartușă, rachetă = turc. FIȘEK]. substantiv neutrufișic

FIȘÍC, fișicuri, s. n. 1. Teanc de monede metalice așezate una peste alta și înfășurate în hârtie sub forma unui cilindru. 2. (Rar) Cornet de hârtie pentru bomboane, alune etc. – Din tc. fișek. substantiv neutrufișic

FIȘÍC, fișicuri, s. n. 1. Sul de monede metalice așezate una peste alta și înfășurate în hîrtie. Te-ai gîndit bine în cîți ani de muncă... aduni un fișic de arginți ? G. M. ZAMFIRESCU, SF. M. N. I 97. Se ridică încet de pe scaun, dă poala mantalei la o parte și scoate dintr-un buzunar de la spate un săculeț de pînză în care avea numai fișicuri de napoleoni. VLAHUȚĂ, O. A. II 261. Vodă i-a pus două fișicuri de napoleoni in mînă. CREANGĂ, A. 160. 2. Coșuleț de hîrtie, în formă de con, pentru bom­boane, alune etc. Vine cu fișicul de cofeturi. CARAGIALE, O. III 17. – Variantă: fîșíc (SEVASTOS, N. 83, ALECSANDRI, T. I 1359) s. n. substantiv neutrufișic