finisa definitie

credit rapid online ifn

FINISÁ vb. I. tr. A da forma definitivă unui produs sau unei lucrări. [P.i. -sez. / < fr. finir]. verb tranzitivfinisa

FINISÁ vb. tr. a da forma definitivă unui produs, unei lucrări. (după fr. finir) verb tranzitivfinisa

credit rapid online ifn

finisá (a ~) vb., ind. prez. 3 finiseáză verb tranzitivfinisa

FINISÁ, finisez, vb. I. Tranz. A executa ultimele operații asupra unui produs sau a unei lucrări, pentru a le da forma sau aspectul definitiv. – Din fr. finir (după finisaj). verb tranzitivfinisa

FINISÁ, finisez, vb. I. Tranz. (Tehn.) A face ultimele operații pentru a da forma sau aspectul final unui produs sau unei lucrări. În apropiere atelierele mecanice – strungăria și utilajul în care piesele butucă­noase, cum au ieșit din dogoarea focului, sînt netezite, finisate. CONTEMPORANUL, S. II, 1948, nr. 113, 11/1. verb tranzitivfinisa

Sinonime,conjugări si rime ale cuvantuluifinisa

finisa  verb tranzitiv infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)finisa finisare finisat finisând singular plural
finisând finisați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) finisez (să)finisez finisam finisai finisasem
a II-a (tu) finisezi (să)finisezi finisai finisași finisaseși
a III-a (el, ea) finisea (să)finisai finisa finisă finisase
plural I (noi) finisăm (să)finisăm finisam finisarăm finisaserăm
a II-a (voi) finisați (să)finisați finisați finisarăți finisaserăți
a III-a (ei, ele) finisea (să)finiseze finisau finisa finisaseră
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z