finalizare definitie

credit rapid online ifn

FINALIZÁRE s.f. Acțiunea de a finaliza. [< finaliza]. substantiv femininfinalizare

finalizáre s. f., g.-d. art. finalizắrii; pl. finalizắri substantiv femininfinalizare

credit rapid online ifn

FINALIZÁRE, finalizări, s. f. Acțiunea de a finaliza și rezultatul ei. – V. finaliza. substantiv femininfinalizare

FINALIZÁ vb. I. tr. A face, a pregăti ceva într-un anumit scop. [< fr. finaliser]. verb tranzitivfinaliza

FINALIZÁ vb. tr. a duce, a realiza ceva până la sfârșit. (< fr. finaliser) verb tranzitivfinaliza

finalizá (a ~) vb., ind. prez. 3 finalizeáză verb tranzitivfinaliza

FINALIZÁ, finalizez, vb. I. Tranz. A duce, a realiza ceva până la sfârșit; a încheia ceva prin atingerea scopului. – Final + suf. -iza. verb tranzitivfinaliza

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluifinalizare

finalizare  substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular finalizare finalizarea
plural finalizări finalizările
genitiv-dativ singular finalizări finalizării
plural finalizări finalizărilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z