FILO1- Element prim de compunere savantă cu semnificația „prieten”, „amator”; „iubitor de”, „a prefera”, „a iubi”. [Var. fil-. / < fr. philo-, it. filo-, cf. gr. philos – prieten]. invariabilfilo
FILO2- Element prim de compunere savantă cu semnificația „trib”, „neam”. [< fr. phylo-, it. filo-, cf. gr. phyle – trib]. invariabilfilo
FILO3- Element prim de compunere savantă cu semnificația „(referitor la) frunză”. [< fr. phyllo-, it. fillo-, cf. gr. phyllon]. invariabilfilo
FILO1-, -FILÍE elem. „trib, neam, specie, rasă”. (< fr. phylo-, -phylie, cf. gr. phylon) invariabilfilo
FILO2-, -FÍL (Ă), -FILÍE elem. „frunză”. (< fr. phyllo, -phylle, -phyllie, cf. gr. phyllon) invariabilfilo
FILO3- elem. fil3(o)-. invariabilfilo
filo- – Prefix care indică iubire sau simpatie. Gr. φιλο- „iubitor”, în general prin intermediul fr. Ca în fr., se poate folosi uneori la sfîrșitul cuvintelor: filogrec sau grecofil, filorus sau rusofil. invariabilfilo
FILO- Element de compunere însemnând „prieten”, „iubitor”, care servește la formarea unor substantive și a unor adjective. – Din fr. philo-. invariabilfilo-
FILO- Element de compunere avînd sensul de « prieten, iubitor » și care servește la formarea unor cuvinte ca: filo-romîn, filo-rus, filo-francez. invariabilfilo-
fílă s. f., g.-d. art. fílei; pl. fíle substantiv femininfilă
filă f. Mold. foaia unei cărți: viitorul și trecutul sunt a filei două fețe EM. [Gr. mod.]. substantiv femininfilă
fílă (fíle), s. f. – Foaie, pagină. – Mr. filă. Ngr. φύλλον (DAR; Gáldi 189). În trecut s-a întrebuințat și forma filadă, s. f., din ngr. φυλλάδα. – Der. fila, vb. (a răsfoi încet în mînă cărțile de joc). substantiv femininfilă
fílă f., pl. e (ngr. fýllon, foaĭe, frunză. V. filadă și trandafir). Mold. Foaĭe de hîrtie, sfert de coală. Foaĭe de carte. substantiv femininfilă
FÍLĂ, file, s. f. Fiecare dintre foile care alcătuiesc un caiet, o carte etc. formată din două pagini; p. ext. pagină. ◊ Expr. A cerceta (o lucrare) filă cu filă = (a cerceta, a verifica o lucrare) amănunțit, de la un capăt la altul, cu mare atenție. – Din ngr. filon. substantiv femininfilă
FÍLĂ, file, s. f. Foaie de hîrtie (albă sau scrisă) a unui caiet, a unei cărți, a unui manuscris etc. Te mirai cum pot să umple filă după filă, vorbind și glumind între ei. PAS, Z. I 285. Sînt cu ceară picurate Filele-n bucoavna mea, Dar citesc cum pot în ea. COȘBUC, P. I 325. De pe galbenele file el adună mii de coji, A lor nume trecătoare le însamnă pe răboj. EMINESCU, O. I 130. ◊ Fig. Tot mai larg peste țară înfloresc bucuriile, Tot mai trainic se-așază în istorie filele. DEȘLIU, G. 45. ◊ Loc. adv. (În legătură cu o lucrare de cercetare) Filă cu filă = în amănunțime, în întregime; cu atenție. Am revizuit dosarul filă cu filă. BARANGA, I. 203. substantiv femininfilă