filmare definitie

FILMÁRE s.f. Acțiunea de a filma; cinematografiere. [< filma]. substantiv femininfilmare

filmáre s. f., g.-d. art. filmắrii; pl. filmắri substantiv femininfilmare

FILMÁRE, filmări, s. f. 1. Acțiunea de a filma și rezultatul ei. 2. (În sintagmele) Filmări combinate = procedee cinematografice bazate pe folosirea unor aparate de filmat și pe procese de prelucrare speciale, în scopul obținerii celor mai diverse efecte. Filmare inversă = procedeu de filmare combinată constând în inversarea ordinii cronologice a tuturor evenimentelor din secvență. – V. filma. substantiv femininfilmare

FILMÁRE, filmări, s. f. Acțiunea de a fi1ma; cinematografiere. Filmarea demonstrației de la 23 August. substantiv femininfilmare

FILMÁ vb. I. tr. A înregistra (ceva) pe o peliculă cinematografică; a cinematografia. [< fr. filmer]. verb tranzitivfilma

FILMÁ vb. tr. a înregistra pe o peliculă cinematografică; a cinematografia. (< fr. filmer) verb tranzitivfilma

filmá (a ~) vb., ind. prez. 3 filmeáză verb tranzitivfilma

Filma f. zină chinuitoare de suflete (în basmele bănățene). [Origină necunoscută]. verb tranzitivfilma

FILMÁ, filmez, vb. I. Tranz. A înregistra imagini succesive pe o peliculă cinematografică sau pe un suport magnetic; a cinematografia. – Din fr. filmer. verb tranzitivfilma

FILMÁ, filmez, vb. I. Tranz. A înregistra scene (sau evenimente etc.) pe o peliculă cinematografică; a cinematografia. Operatorii filmează aceste sute de mii de oameni care roiesc prin poienile pădurii. STANCU, U.R.S.S. 169. verb tranzitivfilma

*filméz v. tr. (d. film). Reproduc pe film, cinematografiez. verb tranzitivfilmez

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluifilmare

filmare substantiv feminin		nearticulat	articulat
nominativ-acuzativ	singular	filmare	filmarea
nominativ-acuzativ	plural	filmări	filmările
genitiv-dativ	singular	filmări	filmării
genitiv-dativ	plural	filmări	filmărilor

Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z