FILÉTĂ s.f. Unealtă folosită în lucrările de legătorie pentru aplicarea de ornamente aurite pe cotorul și pe coperta cărților. [< fr. filet]. substantiv femininfiletă
FILÉTĂ s. f. unealtă în lucrările de legătorie pentru aplicarea de ornamente aurite pe cotorul și pe coperta cărților. (< fr. filet) substantiv femininfiletă
filétă s. f., g.-d. art. filétei; pl. filéte substantiv femininfiletă
FILETÁ vb. I. tr. 1. A executa un filet. 2. A tăia carnea de vită sau de pește în fileuri. [< fr. fileter]. verb tranzitivfileta
FILETÁ vb. tr. 1. a executa un filet. 2. a tăia carnea de vită sau de pește în fileuri. (< fr. filéter) verb tranzitivfileta
filetá (a ~) vb., ind. prez. 3 fileteáză verb tranzitivfileta
FILETÁ, filetez, vb. I. Tranz. A realiza filete la o piesă. – Din fr. fileter. verb tranzitivfileta
FILETÁ, filetez, vb. I. Tranz. Operație (manuală sau mecanică) prin care se taie filetul șuruburilor, al piulițelor sau al altor piese. verb tranzitivfileta
fileta substantiv feminin | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)fileta | filetare | filetat | filetând | singular | plural | ||
filetând | filetați | ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) | filetez | (să)filetez | filetam | filetai | filetasem | |
a II-a (tu) | filetezi | (să)filetezi | filetai | filetași | filetaseși | ||
a III-a (el, ea) | filetează | (să)filetai | fileta | filetă | filetase | ||
plural | I (noi) | filetăm | (să)filetăm | filetam | filetarăm | filetaserăm | |
a II-a (voi) | filetați | (să)filetați | filetați | filetarăți | filetaserăți | ||
a III-a (ei, ele) | filetează | (să)fileteze | filetau | filetară | filetaseră |