filament definitie

FILAMÉNT s.n. 1. Formație filiformă a unor celule animale sau vegetale. ♦ Parte a staminei care susține antera. 2. Conductor subțire, de obicei de metal, care devine incandescent când este străbătut de un curent electric. [Pl. -te, -turi. / < fr. filament]. substantiv neutrufilament

*filamént n., pl. e (lat. filamentum, d. filum, fir). Firișor, fibră (de mușchĭ, de nerv, de plantă). substantiv neutrufilament

filamént s. n., pl. filaménte substantiv neutrufilament

filament n. fir subțire și lung: filamentele unei plante. substantiv neutrufilament

FILAMÉNT, filamente, s. n. 1. Formație în formă de fir lung și subțire a unor celule din țesuturile animale sau vegetale. ♦ Spec. Piciorușul sau codița staminei. 2. Fir metalic foarte subțire din interiorul becurilor electrice sau al tuburilor electronice, care devine incandescent la trecerea curentului electric. – Din fr. filament, lat. filamentum. substantiv neutrufilament

FILAMÉNT, filamente, s. n. 1. Formație celulară în formă de fir lung și subțire, a unor celule din țesuturile animale sau vegetale. În timpul diviziunii indirecte a celu­lelor, substanța cromatică din interiorul nucleului se dispune în filamente nucleare sau cromozomi. ANATOMIA 263. 2. Fir metalic foarte subțire din interiorul becurilor electrice sau al tuburilor electronice, care devine incan­descent la trecerea prin el a curentului electric. Bec cu filament de wolfram.Fig. Voi să facă lumina mai mare în lampa de pe masă, care împrăștia doar un păien­jeniș de filamente și tesături de lumină slabă. DUMITRIU, B. F. 75. substantiv neutrufilament

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluifilament

filament  substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular filament filamentul
plural filamente filamenturile
genitiv-dativ singular filament filamentului
plural filamente filamentelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z