FÍGARO s.m. (Fam.) Coafor, bărbier; om ingenios. [< fr. figaro, cf. Figaro – personaj din „Bărbierul din Sevilla” și din „Nunta lui Figaro” de Beaumarchais]. substantiv masculinfigaro
*figaró n., pl. ourĭ (fr. figaro, d. sp. figaro). Barb. Bondă, vestă femeĭască. substantiv masculinfigaro
figaro substantiv masculin | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | figaro | figaroul |
plural | figaro | — | |
genitiv-dativ | singular | figaro | figaroului |
plural | figaro | — |