fideism definitie

FIDEÍSM s.n. 1. Concepție filozofică iraționalistă care dă credinței prioritate față de știință sau pune credința pe același plan cu știința. 2. Concepție iraționalistă, dezavuată de biserică, potrivit căreia credința ar depinde mai ales de sentiment, putând ajunge singură la adevăruri superioare, inaccesibile rațiunii. [Pron. -de-ism. / < fr. fidéisme, cf. lat. fides – credință]. substantiv neutrufideism

FIDEÍSM s. n. 1. orientare a unor concepții filozofice care acordă credinței prioritate față de știință, sau le pun pe același plan. 2. (în catolicism) concepție potrivit căreia credința ar depinde mai ales de sentiment, putând ajunge singură la adevăruri superioare, inaccesibile rațiunii. (< fr. fidéisme) substantiv neutrufideism

fideísm s. n. substantiv neutrufideism

FIDEÍSM s. n. Concepție potrivit căreia cunoașterea celor divine nu se poate realiza decât prin credință. – Din fr. fidéisme. substantiv neutrufideism

FIDEÍSM s. n. Teorie reacționară, care dă credinței prioritate față de știință. Partidele aflate în luptă sînt materialismul și idealismul. Acesta din urmă nu e decît o formă subtilă, rafinată a fideismului. LENIN, O. XIV 352. substantiv neutrufideism