FICTÍV, -Ă adj. Nereal, inexistent; plăsmuit, imaginar. ♦ Aparent; fals. [< fr. fictif]. adjectivfictiv
*fictív, -ă adj. (d. lat. fictus, închipuit, cu sufixu -iv; fr. fictif. V. figură). Imaginar, închipuit: biletele de bancă aŭ valoare fictivă. Adv. În mod fictiv. adjectivfictiv
fictív adj. m., pl. fictívi; f. fictívă, pl. fictíve adjectivfictiv
fictiv a. 1. închipuit sau plăsmuit; 2. convențional: valoare fictivă. adjectivfictiv
FICTÍV, -Ă, fictivi, -e, adj. Care nu există în realitate, care nu aparține realității, care este plăsmuit sau există doar în mod convențional; imaginar; fals. – Din fr. fictif. adjectivfictiv
FICTÍV, -Ă, fictivi, -e, adj. Plăsmuit de mintea cuiva, necorespunzător cu realitatea, imaginar; fals, aparent. Nimeni n-ar fi mai chemat decît mine să facă o anchetă asupra loturilor fictive din comunele Caratai și Allacap. ANGHEL, PR. 175. adjectivfictiv
fictiv adjectiv | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular | fictiv | fictivul | fictivă | fictiva |
plural | fictivi | fictivii | fictive | fictivele | |
genitiv-dativ | singular | fictiv | fictivului | fictive | fictivei |
plural | fictivi | fictivilor | fictive | fictivelor |