ficțiune definitie

FICȚIÚNE s.f. Născocire, creație a imaginației; reprezentare falsă produsă de imaginația cuiva. [Pron. -ți-u-. / cf. fr. fiction, lat. fictio]. substantiv feminin ficțiune

FICȚIÚNE s. f. 1. închipuire, creație a imaginației; reprezentare falsă produsă de imaginația cuiva. 2. latură specifică a creației artistice, calitatea acesteia de a sugera întâmplări adevărate. (< fr. fiction, lat. fictio) substantiv feminin ficțiune

*ficțiúne f. (lat. fictio, -ónis). Închipuire. Lucru închipuit. substantiv feminin ficțiune

ficțiúne (-ți-u-) s. f., g.-d. art. ficțiúnii; pl. ficțiúni substantiv feminin ficțiune

ficțiune f. plăsmuire: ficțiunile poeziei. substantiv feminin ficțiune

FICȚIÚNE, ficțiuni, s. f. Reprezentare produsă de imaginația cuiva și care nu corespunde realității sau nu are corespondent în realitate; plăsmuire a imaginației; născocire. [Pr.: -ți-u-] – Din fr. fiction, lat. fictio, -onis. substantiv feminin ficțiune

FICȚIÚNE, ficțiuni, s. f. 1. Reprezentare falsă produsă de imaginația cuiva (obișnuită în creațiile literare) și care nu corespunde realității; născocire, plăsmuire a imagi­nației. Cu ficțiunile pe care le ceteam întărîtam și mai mult suferința mea. GALACTION, O. I 101. Am avut totdeauna deosebită aplecare pentru ficțiuni. ANGHEL, PR. 175. 2. (Jur.) Procedeu prin care legea presupune existența unui fapt (fără ca acesta să existe) pentru a face din el fundamentul unui drept. – Pronunțat: -ți-u-. substantiv feminin ficțiune