fermenta definitie
- Vezi aici mai multe sinonimefermenta
- Vezi aici mai multe rimefermenta
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep cufe
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep cufer
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina cuta
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina cunta
FERMENTÁ vb. I. intr. A fi în stare de fermentație, transformându-se în alte substanțe sau descompunându-se. [< fr. fermenter]. verbfermenta
FERMENTÁ vb. intr. a fi în stare de fermentație, transformându-se în alte substanțe sau descompunându-se. (< fr. fermenter, lat. fermentare) verbfermenta
fermentá (a ~) vb., ind. prez. 3 fermenteáză verbfermenta
fermentà v. a fi în fermentațiune (și fig.). verbfermentà
FERMENTÁ, pers. 3 fermentează, vb. I. Intranz. A se afla în stare de fermentație, transformându-se în alte substanțe sau descompunându-se, alterându-se. – Din fr. fermenter, lat. fermentare. verbfermenta
FERMENTÁ, fermentez, vb. I. I n t r a n z. A se afla în stare de fermentație, transformîndu-se în alte substanțe sau descompunîndu-se, alterîndu-se. Mustul fermentează. verbfermenta
*fermentéz v. intr. (lat. fermentare). Mă transform supt [!] influența unuĭ ferment, mă aflu în fermentațiune, ferb [!], clocotesc: mustu fermentează. Fig. Mă agit, clocotesc: plebea fermentează. verbfermentez
Sinonime,conjugări si rime ale cuvantuluifermenta
| fermenta verb | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
| (a)fermenta | fermentare | fermentat | fermentând | singular | plural | ||
| fermentând | — | ||||||
| numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
| singular | I (eu) | — | (să)— | — | — | — | |
| a II-a (tu) | — | (să)— | — | — | — | ||
| a III-a (el, ea) | fermentează | (să)— | fermenta | fermentă | fermentase | ||
| plural | I (noi) | — | (să)— | — | — | — | |
| a II-a (voi) | — | (să)— | — | — | — | ||
| a III-a (ei, ele) | fermentează | (să)fermenteze | fermentau | fermentară | fermentaseră | ||