ferăstruie definitie

ferestruie f. fereastră mică, la o pivniță sau pe acoperișul casei. substantiv femininferestruie

FERĂSTRÚIE s. f. v. ferestruie. substantiv femininferăstruie

FERESTRÚIE, ferestrui, s. f. Ferestruică. [Var.: ferestúie, ferăstrúie s. f.] – Fereastră + suf. -uie. substantiv femininferestruie

FERĂSTRÚIE s. f. v. ferestruie. substantiv femininferăstruie

FERESTRÚIE, ferestrui, s. f. Ferestruică. Era altă ferestruie, care privea peste acoperișuri de tablă cenușie, peste cartiere sărace și prăfuite, spre marginea orașului. C. PETRESCU, S. 7. Stoica... deschise oblonul, scoase capul pe o îngustă ferestruie și întrebă: « Cine e? ». ODOBESCU, S. I 67. – Variantă: ferăstrúie (EMINESCU, O. I 84) s. f. substantiv femininferestruie

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluiferăstruie

ferăstruie   nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular ferăstruie ferăstruia
plural ferăstrui ferăstruile
genitiv-dativ singular ferăstrui ferăstruii
plural ferăstrui ferăstruilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z