reduceri si promotii 2018
Definitie fază - ce inseamna fază - Dex Online

fază definitie

FÁZĂ s.f. Fiecare dintre aspectele succesive pe care le prezintă Luna sau unele planete în timpul revoluției lor. ♦ Fiecare dintre stările succesive ale dezvoltării unui proces din natură sau din societate; etapă. [< fr. phase, cf. gr. phasisaparență]. substantiv feminin fază

FÁZĂ1 s. f. 1. fiecare dintre aspectele succesive pe care le prezintă Luna sau unele planete în timpul revoluției lor. 2. fiecare dintre stările succesive ale dezvoltării unui proces din natură sau din societate; etapă, stadiu. ♦ a fi pe ~ = (fam.) a fi atent și a acționa prompt. 3. interval de timp în care are loc o anumită operație, caracteristică unui ciclu de transformare. 4. (fiz.) fiecare dintre circuitele componente ale unui sistem de circuite. ◊ argument al unei mărimi care variază sinusoidal în timp. 5. (chim.) parte omogenă fizic dintr-un sistem eterogen. (< fr. phase) substantiv feminin fază

-FÁZĂ2 elem. „apariție, manifestare; fază”. (< fr. -phase, cf. gr. phasis) substantiv feminin fază

fáză s.f. 1 Fiecare dintre etapele distincte din evoluția unui fenomen, a unui proces etc. (din natură sau din societate); fiecare dintre stările succesive ale unei transformări (din natură sau din societate); stadiu. ◊ Expr. A fi pe fază = a acționa prompt, la momentul potrivit. 2 (astron.) Fiecare dintre aspectele succesive ale Lunii sau ale unor planete, determinate de orientarea în raport cu Pământul a părții suprafeței lor iluminate de Soare. 3 (electr.) Fiecare dintre circuitele componente ale unui sistem de circuite electrice. 4 (fiz.) Argument al unei mărimi care variază sinusoidal în timp și care caracterizează mărimea în orice moment. ◊ Diferență de fază v. diferență. 5 (chim.) Parte omogenă dintr-un sistem eterogen, formată din una sau din mai multe specii de molecule, care poate fi separată prin mijloace mecanice. 6 (geol.) Fază orogenică (sau de cutare) = etapă de intensitate maximă a mișcărilor tectonice, care se pune în evidență prin discordanțe unghiulare între straturi și se grupează în cicluri orogenice. Fază de pedogeneză (sau de solidificare, de formare a solului) = perioadă de timp în care solul evoluează aproximativ în aceleași condiții de mediu. Fază asturică v. asturică. Fază attică v. attic. Fază austrică v. austrică. Fază hidrotermală v. hidrotermal. Fază laramică v. laramică. Fază pneumatolitică v. pneumatolitic. Fază valahă v. valah. Fază valahică v. valahic. 7 (bot.) Fază fenologică = perioadă din ciclul de vegetație al plantelor. (biol.) Fază diploidă v. diploid. Fază haploidă v. haploid. 8 (tehn.) Timp. Motor în patru faze. 9 (econ.) Fază de contracție = fază a unui ciclu economic care urmează după un vârf și durează până la următorul prag sau punct critic. Fază de expansiune = fază a unui ciclu economic care urmează după o depresiune. 10 (med.) Fiecare dintre stările succesive în evoluția bolilor periodice, îndeosebi psihiatrice. Fază maniacală.Fază falică v. falic. • pl. -e. / <fr. phase; cf. gr. φάσις „apariție”. („DEXI – Dicționar explicativ ilustrat al limbii române”, Ed. ARC & GUNIVAS, 2007) substantiv feminin fază

fáză s. f., g.-d. art. fázei; pl. fáze substantiv feminin fază

FÁZĂ, fáze, s. f. ◊ (Joc. sport., în sint.) Fază de joc = 1. Moment distinct al desfășurării unui joc, considerat izolat de cel precedent și de cel următor (cadru stop din filmul jocului), într-o fază apreciindu-se calitatea și oportunitatea acțiunilor jucătorilor, ale arbitrilor etc. 2. Componentă a structurii jocului organizat, constând din acțiuni coordonate de atac sau de apărare pe care jucătorii le execută în luptă cu adversarii. [Encicl. Ed. Fiz. și a Sport. din Rom. – 2002] substantiv feminin fază

*fáză f., pl. e (vgr. phásis, d. phaino, mă arăt [!], apar. V. diafan). Diferite aspecte pe care le prezentă [!] o planetă în timpu revoluțiuniĭ: fazele luniĭ. Fig. Schimbare succesivă: fazele istoriiĭ unuĭ popor, fazele uneĭ boale [!]. substantiv feminin fază

fază f. 1. fețe diferite ce prezintă luna într´un period de 29½ zile; 2. fig. schimbare succesivă: fazele boalei. substantiv feminin fază

FÁZĂ, faze, s. f. Fiecare dintre etapele distincte din evoluția unui proces din natură sau din societate; fiecare dintre stările succesive ale unei transformări. ♦ Fiecare dintre aspectele succesive pe care le iau Luna și unele planete, determinate de orientarea pe care o au față de Pământ părțile din suprafața lor iluminate de Soare. ♦ Fiecare dintre circuitele componente ale unui sistem de circuite electrice. ♦ (Fiz.) Argument al unei mărimi care variază sinusoidal în timp și care caracterizează mărimea în orice moment. ◊ Expr. (Fam.) A fi pe fază = (a fi atent și) a acționa prompt, la momentul potrivit. – Din fr. phase. substantiv feminin fază

FÁZĂ, faze, s. f. Fiecare din perioadele distincte în dezvoltarea unui proces din natură sau din societate; etapă. [Filimon] a studiat și a urmat dezvoltarea ciocoiului și a cercetat sub toate fazele această clasă cu scalpelul spiritului său investigator. GHICA, S. A. 81. Poezia poporală este întîia fază a civilizației unui neam. RUSSO, O. 166. ♦ (Chim.) Fiecare dintre părțile omogene (solidă, li­chidă, gazoasă) care alcătuiesc un sistem fizic eterogen și se pot separa unele de altele prin metode fizice. Apa constituie faza lichidă a unei soluții coloidale. ♦ Fiecare din aspectele succesive pe care le iau luna și unele planete, după poziția pe care o au față de pămînt și de soare, în decursul mișcării lor de revoluție. Fazele lunii. substantiv feminin fază

pe fază expr. alert; vigilent; stăpân pe situație substantiv feminin pefază

a fi pe fază expr. 1. a fi vigilent. 2. a fi stăpân pe situație. 3. a profita de o ocazie. substantiv feminin afipefază

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului fază

fază   nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular fa faza
plural faze fazele
genitiv-dativ singular faze fazei
plural faze fazelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z