fatum definitie

credit rapid online ifn

FÁTUM s.n. (Liv.) Destin, soartă; fatalitate. [< lat. fatum]. substantiv neutrufatum

FÁTUM s. n. destin, soartă; fatalitate. (< lat. fatum) substantiv neutrufatum

credit rapid online ifn

Fatum, în mitologia romană, personificarea Destinului. substantiv neutrufatum

fátum (lat.) (livr.) s. n. substantiv neutrufatum

FÁTUM s. n. (Livr.) Destin irevocabil, fatalitate, soartă. – Cuv. lat. substantiv neutrufatum

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluifatum

fatum  substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular fatum fatumul
plural
genitiv-dativ singular fatum fatumului
plural
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z