farmacopee definitie

FARMACOPÉE s.f. Manual oficial care conține indicațiile pentru controlul produselor farmaceutice, precum și descrierea acestora. [Pron. -pe-e. / < fr. pharmacopée, cf. gr. pharmakon – remediu, poiein – a face]. substantiv femininfarmacopee

FARMACOPÉE s. f. tratat care conține indicațiile pentru controlul produselor farmaceutice, precum și descrierea acestora. (< fr. pharmacopée) substantiv femininfarmacopee

farmacopée s. f., art. farmacopéea, g.-d. art. farmacopéii; pl. farmacopéi substantiv femininfarmacopee

farmacopee f. tractat despre arta de a compune medicamente. substantiv femininfarmacopee

FARMACOPÉE, farmacopei, s. f. Tratat care cuprinde datele oficiale privind descrierea și formulele de preparare a medicamentelor, precum și modul lor de conservare și de utilizare. – Din fr. pharmacopée. substantiv femininfarmacopee

FARMACOPÉE s. f. Manual oficial folosit în practica farmaceutică care conține descrierea și indicațiile pentru controlul celor mai importante substanțe și preparate medicamentoase. substantiv femininfarmacopee

*farmacopeĭe f., pl. eĭ (vgr. pharmakopoiia, d. phármakon, medicament, și poĭéo, fac. V. epopeĭe). Farmacie (știința). Carte care arată cum se fac medicamentele. substantiv femininfarmacopeĭe