farmaceutic definitie

FARMACEÚTIC, -Ă adj. Referitor la farmacie. ◊ Chimie farmaceutică = știință care studiază compoziția, prepararea și folosirea medicamentelor. [Pron. -ce-u-. / < fr. pharmaceutique, lat. pharmaceuticus]. adjectivfarmaceutic

FARMACEÚTIC, -Ă I. adj. referitor la farmacie. II. s. f. știință care studiază compoziția, prepararea și folosirea medicamentelor. (< fr. pharmaceutique, lat. pharmaceuticus) adjectivfarmaceutic

*farmacéŭtic și -eútic, -ă adj. (vgr. pharmakeutikós). De farmacie: preparațiune farmaceutică. S. f. Acea parte a medicineĭ care tratează despre facerea și întrebuințarea medicamentelor. adjectivfarmaceŭtic

farmaceútic adj. m., pl. farmaceútici; f. farmaceútică, pl. farmaceútice adjectivfarmaceutic

farmaceutic a. relativ la farmacie: preparațiune farmaceutică. ║ farmaceutică f. partea medicinei care tratează despre medicamente. adjectivfarmaceutic

FARMACEÚTIC,-Ă, farmaceutici, -ce, adj., s. f. 1. Adj. Care aparține farmaciei, privitor la farmacie. 2. S. f. Ramură a medicinei care studiază prepararea, clasificarea, acțiunea etc. substanțelor medicamentoase; farmacologie. – Din fr. pharmaceutique, lat. pharmaceuticus. adjectivfarmaceutic

FARMACEÚTIC, -Ă, farmaceutici, -e, adj. Care se referă la farmacie, de farmacie. Preparate farmaceutice. ◊ Chimie farmaceutică = știință care se ocupă cu stu­dierea proprietăților substanțelor medicamentoase, a me­todelor de preparare, a controlului calității lor etc. – Pronunțat: -ce-u-. adjectivfarmaceutic

médico-farmaceútic adj. m., pl. médico-farmaceútici; f. médico-farma­ceútică, pl. médico-farmaceútice adjectivmedico-farmaceutic

MÉDICO-FARMACEÚTIC, -Ă, medico-farmaceutici, -ce, adj. Care are un caracter medical și farmaceutic, privitor la medicină și la farmacie, de medicină și de farmacie. – Medico- + farmaceutic. adjectivmedico-farmaceutic