farmăc definitie
- Vezi aici mai multe rimefarmăc
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep cufa
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep cufar
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina cuăc
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina cumăc
FARMAC- v. farmaco-. invariabilfarmac
farmác, V. palmac. invariabilfarmac
palmác n., pl. e (din parmac, infl. de palmă). A opta parte din palmă (V. stînjen). – În Suc. (rev. I. Crg. 13, 152) farmac. În Vs. fermac: nu-ĭ daŭ nicĭ un fermac, nu-ĭ daŭ nimic! invariabilpalmac
1) fármec n., pl. e (lat. phármacum, d. vgr. phármakon, medicament, venin, la pl. „farmece”. V. farmacie). Est. Pl. Fărmăcătorie [!], vrajă, oare-care micĭ obĭecte și substanțe descîntate crezînd că așa veĭ face altuĭa un răŭ saŭ un bine: a face farmece. Fig. Încîntare, grație, atracțiune irezistibilă: farmecu frumusețiĭ. Ca pin [!] farmec, ca pin minune, îndată (vorbind de o schimbare). – În nord farmăc, pl. ăce și ece. Vechĭ și farmăcă, f., pl. ăcĭ. Și azĭ în est pl. f. farmecĭ. În vest pl. n. farmece. V. fapt și făcut 1. temporarfarmec
2) fármec, a fărmăcá v. tr. (d. farmec 1 saŭ lat. *pharmăcare [!]. – Fármec, -ecĭ, -ecă, fărmăcăm; să farmece). Est. Vrăjesc, influențez pin [!] farmece. Fig. Fascinez, încînt: muzica te farmecă. – În vest férmec, a fermecá, el férmecă. V. boscorodesc. verb tranzitivfarmec
fărmăcá, V. farmec 2. verb tranzitivfărmăca
FĂRMĂCÁ vb. I v. fermeca. verb tranzitivfărmăca
FĂRMĂCÁ vb. I v. fermeca. verb tranzitivfărmăca
FERMECÁ, fármec, vb. I. Tranz. 1. A încânta, a desfăta; a atrage, a ademeni (prin însușiri, aspect, manifestări etc.). 2. (În basme și în superstiții) A face cuiva vrăji, a lega, a transforma etc. pe cineva prin vrăji. [Var.: (pop.) fărmăcá vb. I] – Din farmec. verb tranzitivfermeca
FERMECÁ, fármec, vb. I. Tranz. 1. A încînta, a captiva, a atrage, a ademeni. Glasul lui curgea domol și basmul ne fermeca pe toți ca un cintec frumos. SADOVEANU, O. VII 322. Ascult vîntul cum suflă in pînzele albe și cum șuieră cîteodată așa de dulce, așa de plăcut, că te farmecă. DUNĂREANU, CH. 56. Pe tine te răpește al trestiilor cînt, Îți farmecă auzul bătăile de vînt. PĂUN-PINCIO, P. 45. 2. (În basme și în superstiții) A face cuiva vrăji, a vrăji. Parcă eu l-am fermecat Cu otravă și cu spirt. SEVASTOS, C. 259. -Variantă: fărmăcá (CREANGĂ, P. 164) vb. I. verb tranzitivfermeca