FARINGÍTĂ s.f. Inflamație a mucoasei faringelui. [< fr. pharyngite]. substantiv femininfaringită
*faringítă f., pl. e (vgr. phariggítis). Med. Inflamațiunea faringeluĭ. substantiv femininfaringită
faringítă s. f., g.-d. art. faringítei; pl. faringíte substantiv femininfaringită
faringită f. inflamațiunea farinxului. substantiv femininfaringită
FARINGÍTĂ, faringite, s. f. Boală care constă în inflamația acută sau cronică a mucoasei faringelui. – Din fr. pharyngite. substantiv femininfaringită
FARINGÍTĂ s. f. Inflamație a mucoasei faringelui. substantiv femininfaringită
faringită | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | faringită | faringita |
plural | faringite | faringitele | |
genitiv-dativ | singular | faringite | faringitei |
plural | faringite | faringitelor |