reduceri si promotii 2018
Definitie farfurie - ce inseamna farfurie - Dex Online

farfurie definitie

farfuríe (farfuríi), s. f.1. Porțelan. – 2. Obiect de formă rotundă, din porțelan, faință etc. în care se servește mîncarea. – Mr. fărfuriu. Tc. farfuri, din per. faghtūrῑ (Șeineanu, II, 168; Meyer 98; Lokotsch 569; Tagliavini, Arch. Rom., XVI, 356), cf. ngr. φαρφουρί, alb. farfuri, bg. farfor (Berneker 279). Sec. XVIII (primă fabrică de porțelan a fost creată în București, în 1806, de Constantin Filipescu). – Der. farfurigiu, s. m. (înv., vînzător de porțelan); farfurioară, s. f. (farfuriță). Din rom. pare a proveni pol. farfury (Miklosich, Wander., 14). substantiv feminin farfurie

farfuríe f. (turc. [d. pers.] fagfuri, pop. farfuri, porțelan, d. fagfur, împăratu Chineĭ, o provincie chineză renumită pin [!] porțelan, alb. farfuri, bg. farfor, farforiĭa, rus. farfór, pol. farfura, ngr. farfuri). Taler, vas de porțelan, de faĭanță orĭ de metal din care se mănîncă la masă: farfurie de argint, întinsă, adîncă. V. strachină. substantiv feminin farfurie

farfurie f. 1. porțelan: mozaicuri de farfurie AL.; 2. taler de porțelan. [Turc. FARFURI, porțelan de China]. substantiv feminin farfurie

farfuríe s. f., art. farfuría, g.-d. art. farfuríei; pl. farfuríi, art. farfuríile substantiv feminin farfurie

FARFURÍE, farfurii, s. f. 1. Obiect de faianță, de porțelan etc., de obicei de formă rotundă, cu marginile puțin ridicate și cu fundul plat sau adâncit, în care se servește mâncarea. 2. (Înv.) Porțelan. ◊ (Fam.; în sintagma) Farfurie zburătoare = obiect zburător neidentificat. – Din tc. farfuri (lit. fağfuri), ngr. farfuri. substantiv feminin farfurie

FARFURÍE, farfurii, s. f. 1. Obiect de porțelan, de faianță etc., de obicei de formă rotundă, cu marginile puțin ridicate, cu fundul plat sau adîncit, în care se servește mîncarea. Farfurie întinsă. Farfurie adîncă.A început să soarbă și el supa din farfurie cu gura. SAHIA, N. 57. Farfuriile cu mîncări nu se mai isprăveau. BUJOR, S. 117. 2. (Învechit) Porțelan. Turnul plin cu clopoțele, făcut tot de farfurie. NEGRUZZI, S. II 132. După acești tineri venea douăsprezece roabe foarte frumoase, avînd în mîni cîte o tavă de farfurie de China. GORJAN, H. II 108. substantiv feminin farfurie

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului farfurie

farfurie   substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular farfurie farfuria
plural farfurii farfuriile
genitiv-dativ singular farfurii farfuriei
plural farfurii farfuriilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z